Clujul în Revoluția din 89

Revoluţia de la Cluj-Napoca a început în 21 decembrie după ce, la mitingul de la Bucureşti, Ceauşescu a fost huiduit de mulţime. Prima dată s-a scandat Victorie la Cluj-Napoca, în Piața Libertății(în prezent Piața Unirii), în jurul orei 13.00, de la balconul Asociaţiei Scriitorilor şi al revistei Tribuna.

Mai mulţi tineri printre care şi actorul Călin Nemeş aflaţi în piață au încercat să oprească trecătorii pentru a organiza un miting de solidaritate cu revoluționarii de la Timișoara. Între timp s-a aflat că la ora 14.00, un grup de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu au pornit pe jos către centru. După ora 15.00, în piaţă era un grup de 15 persoane conduse de Călin Nemeş. La apariţia militarilor în piaţă acesta şi-a desfăcut haina şi s-a îndreptat spre ei.

Potrivit unor surse militare, un grup de câțiva bărbați, printre care și Călin Nemeș, l-a atacat pe Carp Dando. În timpul încăierării, pistolul căpitanului s-a descărcat, rănindu-l pe Călin Nemeș. Soldații au deschis apoi focul la comandă. Mai multe persoane au căzut la pământ, printre care și Călin Nemeș, care a supraviețuit rănilor.

Mai multe persoane au început să scandeze „Libertate!”, „Timişoara!”.

Apoi, militarii au început să tragă. Au fost înregistraţi primii morţi şi răniţi ai Revoluţiei clujene.

Cine a fost responsabil pentru morţii de la Cluj-Napoca?!

La Cluj-Napoca au murit 29 de oameni, iar alţi 52 au fost răniţi în timpul confruntărilor din decembrie 1989. Acest lucru a făcut obiectul a două dosare penale. Una din cauze i-a avut în atenţie pe mr(r) Ilie Dicu, pe fostul prim-secretar al judeţului Cluj, Ioachim Moga, fostul şef al Armatei a IV-a Transilvania, generalul-colonel Iulian Topliceanu, colonelul Valeriu Burtea si locotenent-colonelul Laurenţiu Cocan. Într-un alt dosar au fost cercetaţi generalul (r) Florian Caba, care era la momentul revoluţiei şeful de stat major al garnizoanei Someşeni, cpt(r) Carp Dando şi cpt (r) Iacob Gheorghe. Ambele cauze au fost deosebit de complexe, impunându-se audierea a zeci de martori şi efectuarea a numeroase expertize. În martie 2006, instanţa Curţii de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în dosarul  privindu-i pe Dicu, Topliceanu, Moga, Burtea şi Cocan. Astfel, prin sentinţa instanţei supreme, Ilie Dicu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fostul prim-secretar al judeţului Cluj, Ioachim Moga la opt ani de închisoare, fostul şef al Armatei a IV-a Transilvania, generalul-colonel Iulian Topliceanu la zece ani închisoare, colonelul Valeriu Burtea a primit nouă ani de închisoare şi locotenent-colonelul Laurenţiu Cocan nouă ani de închisoare.
În dosarul în care au fost cercetaţi Caba, Carp şi Iacob, lucrurile au evoluat cu totul diferit. Imediat după 2000, procurorii au închis dosarul, însă în decembrie 2007 ancheta a fost reluată în forţă. Generalul Dan Voinea, adjunctul şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, însoţit de un grup de anchetatori, au venit la Cluj-Napoca pentru a audia la sediul Parchetului Militar Cluj zeci de martori care au asistat la masacrele comise de militari, în centrul Clujului, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989.
Persoanele anchetate de generalul Voinea au fost căpitanul (r) Carp Dando, cel care a condus dispozitivul din Piaţa Libertăţii (actuala Unirii), unde au murit 14 clujeni, şi Florian Caba, locotenent-colonel în timpul revoluţiei, ajuns după 1990 până la gradul de general-maior. Vizavi de cpt (r) Iacob Gheorghe cercetările au fost oprite deoarece acesta decedase.

Caba şi Carp au fost acuzaţi de “participaţie improprie la infracţiunea de omor deosebit de grav”, faptă care se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau pe viaţă. Căpitanul Dando mai era acuzat că nu a gestionat cu responsabilitate situaţia din Piata Libertăţii. Florian Caba era la momentul revoluţiei şeful de stat major al garnizoanei Someşeni. La revoluţie a fost numit ofiţer de legătură între plutoanele de represiune şi comanda Armatei a IV-a Transilvania. Militarii din subordinea lui Caba au acţionat la Hotelul Astoria sub comanda lui Ilie Dicu.  La plecarea din unitate, Caba i-ar fi spus lui Dicu: “Dicule, dacă trece unul de tine, te fac trădător de ţară”. La faţa locului, nicio persoană din zecile de mii ce se îndreptau spre centrul Clujului de pe platforma industrială nu a trecut de maşinile de luptă ale infanteriei şi de militarii comandaţi de Dicu.
În urma evaluării tuturor probelor, procurorii militari au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Florian Caba şi a lui Carp Dando. Acest lucru i-a nemulţumit pe reprezentanţii Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei Cluj, aceştia atacând soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa supremă, după ce a analizat cauza, a dispus respingerea definitivă şi irevocabilă a cererii Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din Cluj privind infirmarea rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală a lui Caba şi Carp şi trimiterea celor doi în judecată. Soluţia a fost dată de completul de nouă judecători al ÎCCJ în data de 7 decembrie 2009

O parte dintre evenimentele de la Cluj-Napoca din 1989 au fost imortalizate de mai mulți fotografi. Răzvan Rotta a reușit să facă fotografii cu primele momente ale Revoluției de la Cluj-Napoca, acestea făcând înconjurul lumii. Printre cei care au suprins atmosfera din centrul Clujului în cele mai fierbinți ore ale lui 1989, în momentul dinainte și după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu s-a aflat artistul Eugen Moritz.

Eugen Moritz are acum 65 de ani, dar la Revoluție era proaspăt profesor stagiar de desen în Călărași, lângă Dunăre – acolo fusese repartizat după ce absolvise Pictura la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca. Întors în vacanță la Cluj, Moritz s-a trezit chiar în mijlocul manifestanților, și cum avea un aparat foto, a surprins în câteva cadre atmosfera revoluționară din centrul orașului. Făclia vă prezintă câteva dintre fotografiile realizate de artistului clujean în timpul evenimentelor din 1989 de la Cluj-Napoca.
Cosmin PURIŞ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut