Cluj-Napoca – în finala naţională pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

Municipiul Cluj-Napoca s-a calificat, alături de alte trei oraşe, în finala naţională pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Anunţul a fost făcut ieri de Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, şi de către Steve Green, preşedintele juriului european care a evaluat oraşele candidate.

În competiţia internă au fost înscrise 14 oraşe, între care şi Cluj-Napoca. Cele patru finaliste sînt Cluj-Napoca, Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti. Acestea au la dispoziţie cîteva luni pentru a pregăti o variantă îmbunătăţită a dosarelor de candidatură, urmînd să fie evaluate, în cadrul unor vizite ale juriului, în toamna anului 2016. Cîştigătorul va fi desemnat cel tîrziu la finalul anului viitor şi va împărţi titlul european cu un oraş din Grecia şi cu unul din ţările aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană. Echipa clujeană care a coordonat proiectul Capitală Culturală 2021- Cluj-Napoca susţine că, în cei cinci ani în care s-a investit în acest proiect, s-au putut vedea multe colaborări noi şi multe idei care au prins contur în comunitatea clujeană. ‘’Felicitări oraşelor intrate în finală. Însă, în egală măsură merită felicitări şi celelalte oraşe care au luat parte la această competiţie. Munca de pregătire a dosarelor de candidatură a produs deja efecte în toate aceste oraşe. Poziţionarea culturii în centrul preocupărilor administraţiilor, realizarea strategiilor culturale, precum şi creşterea sprijinului financiar alocat acestui sector sînt doar cîteva dintre efectele benefice. Dacă măcar o parte mică a fiecărui program cultural va fi implementată, atunci România va avea multe de cîştigat în plan cultural, social şi economic. Mulţumim sutelor de clujeni care s-au implicat în pregătirea acestei candidaturi şi operatorilor culturali (sectorul independent şi instituţii de cultură) care au pus umărul la elaborarea programului artistic. Mulţumim, de asemenea, administraţiei locale şi judeţene pentru că au oferit sectorului cultural libertatea de a decide priorităţile culturale ale municipiului Cluj-Napoca, devenite parte a conţinutului dosarului de candidatură. Mulţumim mediului universitar clujean pentru expertiza pusă la dispoziţie şi sprijinul necondiţionat acordat pe parcursul acestui proces. Nu în ultimul rînd, mulţumim sponsorilor, companii locale sau naţionale, fără de care pregătirea candidaturii oraşului nostru ar fi fost mult mai greu de realizat. În aceşti cinci ani pe care i-am investit în proiect, am văzut multe colaborări culturale noi şi multe idei care au prins contur în comunitatea noastră’’, a transmis imediat echipa Cluj-Napoca 2021 CCE.

La rîndul său, primarul Emil Boc a ţinut să felicite Clujul şi comunitatea clujeană, pentru calificarea în finală pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021! ’’A fost un efort de echipă şi mulţumesc tuturor pentru implicare şi suport! A fost o onoare pentru mine să fac parte din echipa de susţinere a candidaturii oraşului nostru la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Mergem mai departe!’’, a spus Boc.
Arhitectul Ionel Vitoc, cel care a venit primul cu ideea ca municipiul să lupte pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 crede că este o mare realizare pentru Cluj-Napoca faptul că a intrat în finala naţională pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, precizînd că speră ca la anul să fie şi finalista propriu zisă.

’’Consider că este o mare realizare pentru Cluj-Napoca faptul că a intrat în finală. Totodată, cred că nominalizarea municipiilor Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare este corectă. Aceste patru oraşe sînt cele mai îndreptăţite dintre toate să intre în această finală. Este o alegere bună. Juriul s-a orientat foarte bine spre aceste oraşe şi nu cred că vreunul dintre oraşele care nu s-au calificat poate să aibă vreo pretenţie împotriva celor patru oraşe calificate. Sigur, eu doresc ca muncipiul Cluj-Napoca să fie finalista propriu-zisă şi cred că este cel mai îndreptăţit să fie. Pe de altă parte, m-aş bucura ca titlul de Capitală Culturală Europeană să-i fie atribuit unui tandem Cluj-Napoca – Baia-Mare (Maramureş). Cele două oraşe s-ar completa excepţional şi ar marca o zonă culturală de mari dimensiuni a României. Felicit echipa carte a lucrat pentru acest proiect şi pe cei care au suţinut proiectul. Sînt unul dintre cei mai încîntaţi clujeni pentru acest rezultat, care ar trebui să rezoneze în inima tuturor clujenilor’’, a spus Vitoc.

Regizorul Tudor Giurgiu, unul dintre membrii echipei care a coordonat candidatura municipiului Cluj-Napoca în cursa pentru titlul de Capitlă Culturală Europeană, spune că atu-ul acestui oraş a fost proiectul bine fundamentat şi argumentat. ‘’Mă bucur că am facut parte din echipa care a susţinut proiectul şi sînt convins că atu-ul Clujului a fost un proiect bine fundamentat şi argumentat. Meritul principal pentru toate astea se duce către Rariţa Zbranca, Szakáts István, Ştefan Teişanu, Hanna Ugron şi, evident, Florin Moroşan, adică echipa de bază, care a sintetizat, muncit şi pus cap la cap idei, gînduri, concepte. Bravo lor şi tuturor celor care s-au implicat în ultimii ani în proiect!’’, a menţionat Giurgiu.
În dosarul de candidatură a municipiului Cluj-Napoca se arată că demersul pentru obţinerea titlului de capitală culturală europeană vine cu scopul de a transforma federaţia de comunităţi existentă la aceatsă oră în oraş într-o „uniune clujeană”,

„Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale României. Noi, clujenii, sîntem multiculturali nu prin opţiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 pînă azi, deşi a traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este, din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi asidue. Dacă te apropii de „sufletul oraşului”, descoperi imediat că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrînilor şi un Cluj al tinerilor, unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei. Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorîndule pe celelalte, astfel încît Cetatea noastră este şi o alăturare, cîteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei. Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorînd că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de comunităţi. Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o „uniune” clujeană”, se arată în introducerea dosarului de candidatură al municipiului Cluj-Napoca.
C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.