Cluj-Napoca ar putea rămâne fără un important monument de for public

Unul dintre cele mai vizitate monumente de for public din Cluj Napoca ar putea desființat.

Și asta după ce Proiectul de amenajare a ansamblului urban Cetățuia prevede demolarea Monumentului Glorie Eroilor Neamului.

Proiectul de amenajare a zonei a fost realizat de către asocierea Metapolis Architects BVBA, Atelier Mass şi Ana Horhat. Suprafața studiată pentru amenajarea dealului Cetățuia este de 15 hectare (10 hectare aflate în proprietate publică), dorința administrației locale, ca promotor al concursului, fiind aceea ca întreaga zonă să devină un spațiu public de o foarte bună calitate, un loc predilect pentru evenimente în aer liber, un loc reprezentativ cu un puternic caracter identitar pentru întregul oraș și folosit din plin de locuitori și vizitatori, totodată păstrând caracterul peisager al versantului sudic, atmosfera naturală a promontoriului stâncos și împădurit. Versantul sudic este considerat un spațiu emblematic al Clujului, cunoscut și ca „orașul de la poalele Cetățuii.”

În propunerea de proiect prezentată, specialiștii au pus accentul pe păstrarea cadrului natural al zonei și pe realizarea de intervenții punctuale și minimale. Practic, se propune accesibilizarea dealului printr-un sistem de alei extinse, dar subordonate peisajului. Se dorește, de asemenea, păstrarea accentului pe spațiile verzi și pe peisaje, iar  ameliorarea imaginii urbane se va face în concordanţă cu caracterul istoric al zonei, prin dezvoltarea cu prioritate a deplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, precum și a modalităţilor de deplasare velo. Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu protejat. Astfel, proiectanții au propus, pe lângă un sistem de alei şi platforme pentru circulaţii pietonale şi velo, mobilier urban, amenajări pentru joacă, odihnă, sport si alte activităţi în aer liber, construcţii pentru activităţi culturale şi alimentaţie publică deschise publicului larg și terase sezoniere în spațiul public asociate acestor funcțiuni, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare si întreţinere. De asemenea, în peisaj vor fi integrate și elemente precum bănci dotate cu USB, panouri de afișaj și informare turistică, sistem de iluminat care să pună în evidență cadrul natural. Prin proiect se mai propune restaurarea porții estice și un concept integrat de restaurare și reabilitare a tuturor elementelor istorice din zonă. În proiect a fost integrat și Turnul Parașutiștilor, care ar putea deveni un punct de reper pentru întreaga zonă.

Proiectul propune însă demolarea mai multor construcții, iar printre acestea se numără și cunoscutul monument Crucea de pe Cetățuie denumit oficial „Monumentul Glorie Eroilor Neamului”. Surse din primăria clujeană susțin că monumentul se află pe un teren privat iar proprietarii au câștigat un proces împotriva municipalității prin acre s-a dispus înlăturarea monumentului. Prin urmare, când s-a întocmit proiectul de amenajare a Cetățuii, arhitecții au trebuit să țină cont de sentința pronunțată și excludă monumentul.

 

Conform calendarului privind implementarea proiectului, în primăvara anului 2023 ar trebui finalizate procedurile de expropriere după care ar trebui aprobat Planul Urbanistic Zonal. După aprobarea în Consiliul Local a Planului Urbanistic Zonal se va finaliza documentația pentru Autorizarea Lucrărilor (DTAC) în termen de maxim 120 de zile. După eliberarea autorizației de construire se va finaliza documentația tehnică de execuție în termen de maxim 120 de zile. Pe baza acesteia se va lansa licitația de execuție propriu-zisă.

Termenul estimat pentru realizarea lucrărilor de execuție este de 24 de luni de la finalizarea licitației și primirea ordinului de începere.

Lucrările de modernizare propuse în parcul Cetățuia presupun realizarea de exproprieri în valoare de circa 40 de milioane de lei.

 

Monument inaugurat de Ziua Națională a României

Crucea de pe Cetăţuie, proiectată de către arh. Virgil Salvanu, a fost înălţată în perioada 1994-1997 şi are o înălţime de aproape 30 m, iar greutatea monumentului este de 60 tone. La realizarea monumentului au participat mari firme clujene. La 1 Decembrie 1997, Monumentul Eroilor Neamului de pe Cetăţuie a fost dezvelit şi sfinţit de către I.P.S. Bartolomeu Anania şi I.P.S. George Guţiu.

Pe soclul monumentului au fost montate trei plăci de bronz, fiecare având în jur de un metru pătrat şi jumătate. Pe una era scris următorul text: „Prin grija episcopului greco-catolic IULIU HOSSU şi a ministrului VALER POP pe acest loc a fost ridicată între 1936-1937 o cruce din lemn de stejar. Această mîndrie turistică a Clujului a fost dinamitată în 1948 din dispoziţia comuniştilor care îşi începeau dominaţia asupra ţării. Actuala Sfântă Cruce, înălţată din iniţiativa domnului doctor FRANCISC ŢĂRANU, este o vindecare a rănilor suferite de oraşul nostru în urmă cu o jumătate de secol. Investitor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA. Proiectant arhitect Virgil Salvanu. Executant SCC Transilvania SA, Grup 4 Instalaţii, SC Fortpres CUG SA, SC Tehnofrig SA. Perioada de execuţie 1993- 1997. Pe o altă placă erau menţionaţi câţiva eroi din timpul lui Avram Iancu, respectiv: Alexandru Bătrâneanu, prefectul Clujului; Vasile Simonis, subprefectul Clujului; Vasile Turcu, tribun. De asemenea, pe o latură a soclului era amplasată o placă pe care era menţionat cărturarul sas Ştefan Ludwig Roth, un apărător al limbii române.

Cele trei plăci au fost luate de pe monument în anul 2012 de persoane necunoscute.

Istoricul clujean Ioan Ciorca spune că monumentul din Cluj are şi semnificaţia victoriei Creştinismului asupra ateismului comunist.

 

Crucea de pe Cetăţuie din Cluj are la bază o legendă veche de câteva secole. Povestea spune că în veacul al XVII-lea pe deal era aşezată o cruce care domina oraşul, dar care s-a degradat cu timpul. Crucea ar fi fost ridicată cu acordul austricilor, în semn pioşenie, de către locuitorii catolici ai oraşului Cluj. Mai târziu, prin anii ’30 ai veacului trecut, un clujean greco-catolic a mers în pelerinaj la Ierusalim, iar la întoarcere a făcu o altă cruce în locul celei vechi, care avea inscripţii în patru limbi – română, maghiară, germană şi ebraică.

Paisprezece ani mai târziu, într-o noapte, crucea s-a prăbuşit iar părerea unanimă şoptită pe la colţuri, era că „prăbuşirea” ei „este opera comuniştilor”. Autorităţile nu erau încântate de acest zvon, mai ales că în acea perioadă greco-catolicismul fusese oprimat. Din acest motiv s-a decis refacerea crucii prăbuşite. Prin anii ’60, odată cu construcţia hotelului Belvedere, crucea a dispărut cu totul.  De altfel, pe placa amplasată pe cruce o inscripţie atestă faptul că „Prin grija episcopului greco-catolic Iuliu Hosu şi a ministrului Valer Pop, pe acest loc a fost ridicată între anii 1936-1937 o cruce din lemn de stejar. Această mândrie turistică a Clujului a fost dinamitată în 1948, din dispoziţia comuniştilor care îşi începeau dominaţia asupra ţării. Actuala sfântă cruce, înălţată din iniţiativa domnului doctor Francisc Ţăranu, este o vindecare a rănilor suferite de oraşul nostru, în urmă cu o jumătate de secol”, spune Ioan Ciorca.

Demersul compozitorului Cornel Ţăranu

După Revoluţie, dirijorul şi compozitorul Cornel Ţăranu a început un demers de refacere a crucii. A avut loc un concurs la care am participat cu două lucrări şi am câştigat locurile I şi II. În comisie se aflau atât arhiepiscopul ortodox Bartolomeu Anania, cât şi cel greco-catolic, George Guţiu. Îmi puneam problema că, în fond, ar trebui să fie o cruce, în oraşul ăsta atât de frământat şi plin de animozităţi, care să împace pe toată lumea. Acuma, ungurii o detestă pentru că s-a făcut în timpul primarului Gheorghe Funar, iar Anania era supărat pe Guţiu că participă şi el la luarea deciziei, şi invers. Iar acum e o cruce a nimănui”, a povestit arhitectul Virgil Salvanu.

El a mai spus că partea de jos a monumentului simbolizează pământul şi a întruchipat baza acestuia ca o casă tipic ardelenească, din care se înalţă crucea din inox, în care se oglindeşte cerul. Ea este realizată din două lamele, iar în aripile laterale sunt decupate, de fiecare parte, câte două cruci mai mici.  

 

Acoperişul casei, realizat din foi de cupru, constrastează cu argintiul crucii, ducându-te cu gândul la cele două elemente – pământ şi cer – sau la materialitate şi spiritualitate. Monumentul este o sinteză a elementelor moderne şi a celor tradiţionale ardeleneşti.

Până acum, Primăria Cluj-Napoca nu a venit cu nicio precizare legată de demersul de înlăturare a Crucii de pe Cetățuie.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut