CITADELA SCRIITORILOR MEDICI

Cînd viaţa-atîrnă de un fir,/ Cu bisturiu-i luptător/Profesiunea i-o admir,/ Dar îl prefer ca scriitor!
Păstrez în minte diferite momente în care am fost nevoită să mă aplec cu consideraţie în faţa magicianului care mi-a dovedit că  există printre noi ca să ne ofere o părticică din sufletul său şi mai cu seamă o frîntură nepreţuită din devotamentul, uneori, fără limite. Astfel, beneficiind de aptitudinile medicului şi de profesionalismul său, de clipele sale  de trudă fizică şi psihică, dăruite mie, mă pot afla încă  printre semeni şi mă pot  entuziasma de creaţia perfectă şi fantastic de complicată  pe care Dumnezeu a lăsat-o din iubire oamenilor. Cu atît mai interesant mi se pare să pot cunoaşte preocupările literar-artistice ale cadrelor medicale. Încerc să le descifrez labirintul personalităţii  şi mă minunez de scrupulozitatea cu care unii dintre ei aştern cu măiestrie cuvintele în poeme sau povestiri. Le apreciez talentul  de pictori al unora, talent care  mlădiază penelul pe pînza şevaletului, dăruind privitorilor clipe de extaz.

Un interes deosebit mi-a stîrnit volumul Confesiuni din culise al medicului Iustinian Gr. Zegreanu, o Antologie a Cenaclului literar ,,Victor Papilian’’ din Cluj, apărut la editura Napoca Nova. Frumoasele ilustraţii ale cărţii aparţin pictoriţei Laura Potop. Cenaclul literar al medicilor scriitori  a fost înfiinţat în urmă cu 35 de ani şi reuneşte în rîndurile sale cadre medicale  cu preocupări literare, dăruind Cetăţii  scrieri în care au cuprins frînturi specifice vieţii oamenilor purtători ai halatelor albe.

În Cuvîntul înainte, coordonatorul Cenaclului, Iustinian Gr. Zegreanu,  porneşte de la afirmaţia scriitorului Scott Fitzgerald care consideră că ,,nu scrii pentru că vrei să spui ceva; scrii pentru că ai ceva de spus’’. Membrii Cenaclului au fost stimulaţi să reflecteze în privinţa ,,laboratorului intim de creaţie’’, răspunzînd unor întrebări care să îi determine să se confeseze cititorilor, beneficiarii fireşti ai scrierilor fiecăruia dintre ei. Autorul volumului face un posibil portret al scriitorului medic care ,,crede că poate scăpa de calvarul medicinii prin literatură, de aceea aleargă spre cazna scriitoricească’’ . Amănunte interesante aflăm din taina scrisului unor scriitori medici precum: Tiberiu Bălcescu, Cristian Bârsu, Mariana Floarea, Ştefania Kory Calomfirescu, Laura Potop, Eugenia Nicoară şi Iustinian Gr. Zegreanu, aceştia destăinuindu-se despre începuturile lor artistice, despre ce înseamnă pentru ei arta pe care o practică, vorbind deschis despre laboratorul personal de creaţie. Spre a demonstra că răspunsurile oferite nu sînt vorbe goale, fiecare dintre cei şapte autori dăruieşte cititorilor fragmente din creaţia proprie. Picturile Laurei Potop aduc lumină în paginile cărţii, în perfect acord cu profunda simţire sesizată în poemele şi paginile de proză selectate, cum scrie cu deplină convingere Voichiţa Pălăcean-Vereş în cuvîntul său de pe coperta a patra a  volumului.
Gabriela Genţiana Groza