Cît s-au implicat senatorii clujeni în procesul legislativ

Judeţul Cluj are patru reprezentanţi în Camera Superioară a Parlamentului. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţii legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar în timpul campaniilor electorale şi a conferinţelor de presă. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză activităţii de trei ani de mandat a celor care au fost trimişi de clujeni în Senatul României.

Cordoş propune lege pentru instituirea Zilei Funcţionarului Public
Alexandru Cordoş reprezintă PSD şi a fost ales în 2012 pe listele USL în Colegiul 4 Senat, ce cuprinde zona Turda, Băişoara, Beliş şi Huedin. În cei trei ani de mandat, Cordoş şi-a pus semnătura pe nu mai puţin de 87 de iniţiative legislative. Unele dintre acestea sînt proiecte proprii iar la altele este coiniţiator. Printre demersurile legislative ale senatorului clujean se numără popunerea legislativă privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul Serviciilor de Ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi propunerea privind instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung. Tot Cordoş şi-a pus semnătura pe proiectul de lege privind instituirea Zilei Funcţionarului Public. În cei trei ani din acest mandat, Cordoş a susţinut 31 de declaraţii politice şi a formulat 152 de întrebări şi 84 de interpelări. Totodată, senatorul PSD de Cluj a avut opt interpelări adresate primului ministru şi a intervenit de 187 de ori în Plenul Senatului. Prin întrebările şi interpelările formulate, Cordoş a dorit să aducă lămuriri la probleme precum reabilitarea drumurilor naţionale de acces în municipiul Turda şi a podurilor de pe direcţia Turda-Alba Iulia, finalizarea construcţiei Casei de Cultură din Turda şi finalizarea lucrărilro la tronsonul Suplacu de Barcău-Borş din autostrada Transilvania.

Nicoară vrea ca la 26 octombrie să se marcheze – Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962
Senatorul Marius Nicoară reprezintă PNL şi a fost ales pe listele USL în Colegiul 3 Senat, ce cuprinde zona Cîmpia Turzii, Gherla şi Dej. Nicoară a încercat prin instrumentele parlamentare să satisfacă interesele electoratului care l-a trimis în Parlament. În acest sens a iniţiat sau a fost coiniţiator la 72 de iniţiative legislative. Printre acestea se numără propunerea legislativă privind modificarea Codului de Procedură Civilă, proiectul de lege privind modificarea articolului 4 din Legea nr.210)1999 a concediului paternal, propunerea de modificare a Legii privind prefectul şi instituţia prefectului şi proiectul de completare a Legii nr.56)2012 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale. Tot Nicoară a iniţiat un proiect de lege privind instituirea zilei de 26 Octombrie – Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962 ( Ziua Partizanilor Anticomunişti).

Nicoară a mai susţinut în cei trei ani din actualul mandat 32 de declaraţii politice, încercînd să atragă atenţia, printre altele, asupra lipsei de investiţii străine în România şi afle cît este de pregătită ţara noastră pentru a putea adera la Zona Euro. Tot Nicoară a formulat 16 de întrebări şi 25 interpelări prin care a încercat să găsească soluţii pentru dezvoltarea Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” din Cluj şi pentru realizarea sistemului intermodal, dar şi pentru eliminarea “taxei pe stîlp” pentru sondele petroliere din Marea Neagră . Nicoară a mai avut 39 de luări de cuvînt în plen şi i-a cerut de opt ori explicaţii primului ministru.

Tişe, preocupat de întabularea terenurilor agricole şi forestiere
Alin Tişe se află la primul mandat de senator, fiind ales în 2012 pe listele ARD în Colegiul 1 din Cluj-Napoca. În cei trei ani de mandat, Tişe şi-a pus semnătura pe 52 de iniţiative legislative. Prin aceste demersuri el a dorit să aducă schimbări la Legea privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România şi să creeze cadrul legal pentru întabularea patrimoniului aparţinînd unităţilor administrativ – teritoriale, autorităţilor şi instituţiilor publice. Tişe a mai iniţiat proiectul pentru modificarea Legii nr. 230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi cel privind prima întabulare a terenurilor agricole şi forestiere. Tişe a mai susţinut 65 de declaraţii politicie şi a mai formulat 176 de întrebări şi 93 de interpelări. Prin aceste demersuri, senatorul liberal clujean a atras atenţia asupra necesităţii alocării de de bani de la Guvern pentru finanţarea proiectelor derulate prin programul Cluj-Napoca Capitală Europeană a Tineretului 2015 şi asupra nevoii de noi centre pentru vîrstnici. Parlamentarul clujean a mai avut 145 de intervenţii în Plenul Senatului şi i-a cerut de nouă ori lămuriri primului ministru.

Laszlo Attila, activitate modestă în cei trei ani din acest mandat mandat
Laszlo Attila reprezintă UDMR, fiind ales în Colegiul 2 din Cluj-Napoca. Conform datelor prezentate pe site-ul Senatului, Laszlo Attila a avut cea mai slabă activitate dintre senatorii clujeni. Astfel, parlamentarul UDMR a reuşit în cei doi ani de mandat să-şi pună semnătura pe doar 31 iniţiative legislative. La capitolul declaraţii politice bilanţul este zero. Laszlo Attila a mai reuşit să formuleze o interpelare şi să aibă zece intervenţii în plen.

Nu ştim exact cîte din promisiunile parlamentarilor clujeni făcute în campania electorală în toamna anului 2012 s-au concretizat pe parcursul celor treii ani de mandat, însă e cert că sondajele de opinie arată că românii au tot mai puţină încredere în parlamentari. Acest lucru nu spune altceva decît care sînt performanţele activităţii acestora.

C.P.