Cît le mai foloseşte tupeul liderilor PDL?

Ilie CĂLIAN

Primul ministru Victor Ponta a  enumerat 15 “bombe cu ceas” pe care le-a lăsat guvernarea PDL spre a fi soluţionate de USL. Ar fi vorba despre: “sistemul de corupţie organizat în cadrul “ANAF” de Sorin Blejnar şi alţi reprezentanţi ai PDL (schimbarea celor din conducerea ANAF a adus, doar în primul semestru, un plus de un miliard de lei la buget); Poşta Română cu peste 100 de milioane lei pagubă; Hidroelectrica – prejudiciu de peste 1,2 miliarde de euro; blocajul la POSDRU  şi alte programe operaţionale sectoriale, a căror finanţare de către UE a fost suspendată; celebra taxă clawback pentru medicamente, care a condus la alt blocaj, în sănătate; scăderea subvenţiilor în agricultură de la 32 la 12 euro ha; subfinanţarea “cronică şi calculată” a Armatei Române; reducerea şi blocarea posturilor în Poliţia Română; neasigurarea fondurilor pentru medicamente şi spitale; creşterea preţurilor la gaze; situaţia din Televiziunea Română; indemnizaţiile pentru mame, pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi, taxa auto, lipsa bugetului pentru implementarea noilor coduri juridice şi alte probleme de legislaţie şi funcţionare a justiţiei; aşa-zisa reformă a învăţămîntului, cu “clasa pregătitoare”; blocarea posturilor din învăţămîntul superior şi general, dar şi a celor din sănătate; peste 3.500 de certificate de revoluţionar eliberate fraudulos. Probabil, ar fi putut enumera şi altele – multe. Inclusiv unele care au putut fi înţelese din graba cu care Traian Băsescu i-a încredinţat lui MR Ungureanu părăduirea rezervelor metalifere, petroliere şi gazifere. Pentru a nu vorbi despre cine ştie ce angajamente strategice pe care le-a luat în secret Băsescu, în numele României, dar fără consultarea Parlamentului.

Intervenţia premierului Victor Ponta a avut loc în ajunului discutării în Parlament a celei de a doua moţiuni simple – împotriva ministrului Agriculturii. Desigur, e dreptul PDL, partid parlamentar de opoziţie, să depună moţiuni. Ceea ce mă miră este că nu feluriţi papagali ai PDL – care au dispărut “din peisaj” – sînt stegarii acestei ofensive, ci persoane care erau considerate – poate şi pentru că, la un moment dat, erau dezavuate de Băsescu – ca mai ponderate, precum Vasile Blaga sau Cezar Preda. Acum, trebuie să soluţionăm dilema: erau/ sînt aceştia – sau nu sînt – mai cu capul pe umeri (şi, în acest caz, respectivele moţiuni trebuie discutate cu seriozitate), sau, pur şi simplu, fac dovada unei derute de tactică politică a PDL? Pentru că nu se poate acuza guvernarea USL pentru faptul că nu a luat măsuri pentru anihilarea efectelor secetei, din moment ce exact guvernările PDL au avut suficient timp pentru a soluţiona problema irigaţiilor – s-au măcar să ia măsuri pentru minime alocări, nu pentru reducerea bugetului agriculturii pe 2012.

Celebrul Minister al Dezvoltării, cu nu mai puţin celebra ministresă, ar fi putut să aloce bani pentru irigaţii, nu pentru piscine fără apă, terenuri de fotbal pentru bătrîni şi parcuri la marginea satelor. Iar fostul ministru al Agriculturii ar fi putut să se preocupe nu de cultivarea pe terenuri experimentale a organismelor modificate genetic, neacceptate în Uniunea Europeană!, ci de exploatarea integrală şi intensivă “clasică” a terenului arabil existent.

Evident, moţiunea “pe agricultură” a PDL nu poate convinge pe nimeni: ea se potriveşte mai bine fostei guvernări, a PDL. Şi reiau nedumerirea expusă anterior: să nu aibă, acum, PDL nici  o viziune raţională care să-i clarifice căile tactice de cîrpire a credibilităţii, în faţa unui electorat tot mai redus? Pentru că, în ultimă instanţă, cu aceste moţiuni – sau cu încăpăţînata somare a Guvernului Ponta de a prezenta bugetul pe 2013 -, conducerea PDL nu face altceva decît să ne readucă în memorie exact hibele guvernării sale. Desigur, tupeul e folositor şi în politică. Dar pînă unde?