Ciprul a solicitat ajutor internaţional

Agerpres

Ministrul cipriot de finanţe, Vassos Shiarly, a criticat puternic creditorii internaţionali şi europeni pentru pagubele produse sectorului bancar al ţării sale în timpul acordării ajutorului internaţional Greciei.

Oficialul de la Nicosia susţine că Ciprul a fost forţat să ceară asistenţă financiară numai după ce a plătit “un preţ extrem de ridicat” în urma schimbului voluntar de obligaţiuni din martie, care a avut ca rezultat ştergerea a aproximativ 100 de miliarde de euro din datoria de 350 miliarde de euro a Greciei. Acordul, necesar pentru ca Grecia să obţină al doilea program de finanţare, în valoare de 130 miliarde de euro, presupune că creditorii privaţi ar accepta o reducere (“haircut”) de aproximativ 50% a valorii nominale a bondurilor greceşti în valoare de 200 de miliarde de euro pe care le deţin.

Deoarece băncile cipriote deţineau obligaţiuni elene, Ciprul a pierdut în urma schimbului de obligaţiuni 4,2 miliarde de euro, echivalentul a 24% din PIB, a afirmat Shiarly. Comentariile ministrului cipriot de finanţe reflectă frustrarea Ciprului pentru expunerea sectorului bancar la Grecia şi arată că oficialii de la Nicosia se pregătesc să aibă o poziţie solidă la negocierile cu UE, FMI şi BCE pentru acordarea ajutorului financiar.

Costul salvării băncilor cipriote, afectate de expunerea la Grecia, ar putea ajunge la 10 milioane de euro. Cifra de 10 milioane de euro este în conformitate cu estimările iniţiale ale costului total al salvării Ciprului. De asemenea, vor spori temerile privind sustenabilitatea datoriei Ciprului, ţinînd cont că Produsul Intern Brut al insulei ajunge la aproximativ 17,3 miliarde de euro.

Ciprul, ţară care de la 1 iulie 2012 a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a devenit a cincea ţară din zona euro care a solicitat un pachet de sprijin financiar din partea partenerilor europeni. Agenţia de evaluare financiară Fitch estima la 6 miliarde de euro costul recapitalizării băncilor cipriote.

Demetris Christofias, preşedintele Ciprului, a afirmat că sînt mai favorabile condiţiile pe care Rusia le oferă Ciprului pentru acordarea unui împrumut destinat băncilor aflate în dificultate decît cele ale Uniunii Europeană şi Fondului Monetar Internaţional. Potrivit unei surse diplomatice cipriote, negocierile cu Rusia se desfăşoară în paralel cu cele cu troica (alcătuită din Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană).

În anul 2005, Ciprul a mai primit din partea Rusiei un împrumut de 2,5 miliarde de euro cu o rată a dobînzii preferenţială. În prezent, această ţară ar avea nevoie de un împrumut de circa 10 miliarde de euro pentru a-şi susţine sistemul bancar şi pentru a echilibra finanţele publice. Principalele agenţii internaţionale de evaluare financiară au redus ratingul Ciprului la nivelul speculativ, astfel că guvernul de la Nicosia nu se mai poate împrumuta pe pieţele internaţionale.

Cyprus Popular Bank este prezentă pe piaţa din România prin Marfin Bank, iar Bank of Cyprus este prezentă în România sub brand propriu.