La solicitarea cotidianului Făclia Cluj, Mariana Sălciuan, director executiv al Casei Județene de Pensii Cluj, a avut amabilitatea de a face câteva precizări referitoare la unele aspecte privind acordarea pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, respectiv stabilirea stagiului de cotizare, veniturile luate în calcul la stabilirea cuantumului pensiei, documentele necesare pentru solicitarea pensiei, perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupe de muncă sau veniturile pe care le poate obține o persoană pensionată anticipat.

– Care este în prezent vârsta standard de pensionare pentru femei, respectiv bărbați?

– Conform legislației actuale, vârsta standard de pensionare este de 65 ani la bărbați și 61 ani 9 luni pentru femeile născute în perioada aprilie 1960 – iunie 1960. Vârsta de pensionare la femei crește gradual și va ajunge în ianuarie 2030 la 63 ani. De exemplu, femeile născute în perioada iulie 1960 – septembrie 1960 au vârsta standard de pensionare de 61 de ani și 10 luni.

– Care este stagiul complet de cotizare?

– În prezent, stagiul complet de cotizare este de 35 ani pentru bărbați și 31 ani 9 luni pentru femeile născute în intervalul aprilie 1960 – iunie 1960. Stagiul complet de cotizare la femei crește gradual și va ajunge în ianuarie 2030 la 35 ani. De exemplu, femeile născute în perioada iulie 1960 -septembrie 1960 au stagiul complet de cotizare de 31 de ani și 10 luni.

– La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțiale se iau în considerare concediul medical, respectiv concediul fără salar? Dar timpul în care solicitantul a satisfăcut serviciul militar?

– Concediul medical se ia în calculul pensiei anticipate, respectiv anticipate parțiale. Concediul fără salariu (plată) nu constituie vechime în muncă. De asemenea, la stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțială nu se iau în considerare perioadele în care solicitantul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

Insă, se iau în calcul perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii de muncă.

– La stabilirea cuantumului pensiei se iau în calcul și alte venituri decât salariul, cum ar fi premiile ocazionale, tichetele de masă etc?

– Pensia se stabilește prin determinarea punctajului mediu anual, în funcţie de salariile tarifare brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă sau în adeverințe eliberate de angajator ori instituția păstrătoare a arhivei, a sporurilor cu caracter permanent avute până la 01.04.2001, iar începând cu data de 01.04.2001 în funcţie de veniturile brute realizate şi comunicate de angajator prin declaraţiile nominale lunare.

Conform legislației în vigoare, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: ● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale ● participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice ● premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite ● recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate ● diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer ● drepturile de autor ● drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă ● al treisprezecelea salariu ● formele de retribuire definite sub sintagma „plata cu ora”, acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi ● formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru ● sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor ● indemnizaţiile de muncă nenormată ● compensaţiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982 ● alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

– La stabilirea cuantumului pensiei se iau în calcul veniturile obținute de o persoană care a lucrat concomitent la două firme? Dacă da, de unde pot fi obținute acte doveditoare, având în vedere că multe firme și-au încetat activitatea?

– La stabilirea cuantumul pensiei, până la data de 01.04.2001, se au în vedere înscrisurile din carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de angajator ori instituția păstrătoare a arhivei, iar începând cu data de 01.04.2001 se au în vedere stagiul de cotizare realizat în conformitate cu declarațiile nominale lunare depuse de toți angajatorii asiguratului.

Începând cu data de 01.04.2001, la depunerea dosarului de pensie nu este imperios necesară depunerea adeverințelor de vechime în muncă, aceste informații regăsindu-se în baza noastră de date, transpuse în adeverința de stagiu de cotizare și a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei, emisă de instituția noastră în baza informațiilor primite de la ANAF, conform declarațiilor lunare depuse de angajator.

– Referitor la documentele necesare înscrierii la pensie anticipată, respectiv anticipată parțială, ce alte acte prevăzute se iau în considerare privind vechimea în muncă realizată? De unde pot fi obținute acestea?

– Dovada vechimii în muncă până la data de 01.04.2001 se face cu încrisurile din carnetul de muncă. În lipsa carnetului de muncă dovada se face cu adeverințe. Instituţiile abilitate în eliberarea adeverinţelor sunt foştii angajatori, unităţile succesoare, deținătorii de arhive sau Direcţiile Judeţene ale Arhivelor Naţionale. Instituţia noastră nu are competenţe legale în a prelua statele de plată ale societăţilor desfiinţate sau care se află în procedura de dizolvare ori lichidare sau insolvenţă.

Să luăm ca exemplu ucenicia. Dacă persoana dovedește, prin adeverințe întocmite în conformitate cu prevederile legale în vigoare, că pentru perioada de ucenicie a desfășurat activitate permanentă în baza unui contract de muncă, orele efectuate și faptul că a beneficiat de o retribuție pentru care s-au reținut și virat contribuțiile prevăzute de lege la fondul de asigurări sociale de stat, această perioadă poate fi considerată ca stagiu de cotizare. Dacă perioada de ucenicie s-a încadrat noțiunii de formare profesională, pentru care nu s-a cotizat la fondul de asigurări sociale de stat, această perioadă nu constituie stagiu de cotizare, respectiv vechime în muncă.

– Care sunt perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii de muncă? De unde pot fi obținute documente privind desfășurarea muncii în aceste condiții, inclusiv în cazul în care firma și-a încetat activitatea?

– Asigurații care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: ● cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale ● cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.

Perioada lucrată în grupa superioară de muncă trebuia confirmată de unitatea în care a lucrat asiguratul, prin înregistrări în carnetul de muncă sau în baza unei adeverinte care să precizeze locul de muncă, perioada, procentul din timpul lucrat în condiții grele și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea.

Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001. Prin documente verificabile se înţelege: ● actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă / activităţilor / categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă ● contractul individual de muncă ● contractul colectiv de muncă ● decizii interne ● act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu ● extras din statele de plată din care să rezulte secţia / atelierul / locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative.

– Ce venituri poate să obțină un beneficiar de pensie anticipată, respectiv de pensie anticipată parțială, după ce a ieșit la pensie, fără a-i fi suspendată pensia?

– Suspendarea plăţii pensiei anticipate, respectiv anticipată parțială se face și dacă pensionarul realizează venituri lunare: ● în baza unui contract individual de muncă ● în baza unui raport de serviciu, pentru funcționari publici ● din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

Însă, se pot obține venituri, fără ca pensia să fie suspendată, din dividende sau alte activități, cum ar fi unele categorii de prestări servicii ori drepturi de autor. Dar nu numai din acestea, mai există și alte tipuri de activități.

Trebuie precizat că, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, desigur dacă a existat o asemenea perioadă. De asemenea, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.

– Unde anume trebuie depuse actele pentru pensionare, la ce ghișeu și după ce orar? Solicitantul poate beneficia de consiliere din partea Casei de Pensii?

– Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depun, personal de solicitant sau de mandatarul desemnat prin procură notarială, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii în a cărei rază domiciliază solicitantul.

Programul cu publicul la Casa Județeană de Pensii Cluj (Cluj-Napoca, str. G. Coșbuc nr. 2) este luni, marți și joi, între orele 8-16, miercuri este un ghișeu care asigură permanența cu program de la ora 8 la ora 18.30, iar vineri programul cu publicul este între orele 8-13.

Persoana poate primi, atât la ghișee cât și telefonic, consiliere în domeniul pensiilor, spre exemplu despre data deschiderii drepturilor la pensie, actele necesare pentru depunerea dosarului sau alte informații de interes general.

– Care este intervalul de timp în care se comunică decizia de pensionare? Când se comunică aceasta angajatorului?

– Decizia casei teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea în termen de 5 zile de la data emiterii. Termenul de emitere al deciziei este de 45 de zile, de la data înregistrării cererii de pensionare. Angajatorului i se comunică o informare privind emiterea deciziei de pensionare. Informarea va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Trebuie precizat că, pentru a putea comunica angajatorului informaţiile privind emiterea deciziei de pensionare, persoana care solicită înscrierea la pensie trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute de legislaţia cadru în domeniul pensiilor, și o adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului (adresa, e-mail, fax, număr telefon). Persoanele care desfăşoară concomitent activitate la mai mulţi angajatori, trebuie să depună adeverinţe eliberate de fiecare angajator în parte.

– Cum se calculează penalitățile în cazul pensiei anticipate parțială?

– Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

Spre exemplu, un bărbat care solicită pensie anticipată partială la împlinirea vârstei de 60 de ani și dovedește un stagiu de cotizare de 35 de ani va avea o penalizare de 30% (perioada de anticipare de 60 luni x procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare de 0,50 = 30%).

– Vă mulțumim.

Viorel Dădulescu

CONDIȚIILE ȘI ACTELE NECESARE PENTRU PENSIE ANTICIPATĂ

Vă prezentăm condițiile și actele care trebuie depuse la casele teriotriale de pensii de cei care doresc să beneficieze de pensie anticipată, respectiv pensie anticipată parțial, așa cum sunt prezentate acestea de Casa Națională de Pensii Publice.

PENSIE ANTICIPATĂ se acordă persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege; aceste persoane pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Exemplu pentru femeie născută în februarie 1962. Vârsta standard de pensionare este 62 ani și 2 luni, iar stagiul complet de cotizare de 32 ani și 6 luni. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că, începând cu împlinirea vârstei de 57 de ani și 2 luni, persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată, însă doar dacă la momentul solicitarii va face dovada realizării unui stagiu de cotizare de cel puţin 40 ani și 6 luni (32 ani și 6 luni/stagiul complet de cotizare prevăzut de lege + 8 ani).

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

PENSIE ANTICIPATĂ PARȚIALĂ se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Cuantumul pensiei anticipate parţială se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului următor.

Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5	Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)
Până la 1 an	0,50
Peste 1 an	0,45
Peste 2 ani	0,40
Peste 3 ani	0,35
Peste 4 ani	0,30
Peste 5 ani	0,25
Peste 6 ani	0,20
Între 7 și 8 ani	0,15

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii.

Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensie anticipată și pensie anticipată parțială NU nu se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțială NU se iau în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul: a). a beneficiat de pensie de invaliditate; b). a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; c). a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii de muncă se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat.

Stabilirea pensiei anticipate și anticipate parțială

Pensia anticipată, respectiv anticipată parțială se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, după caz.

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

Modalităţi de plată a pensiei anticipate, respectiv anticipate parţială

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opțiunea pensionarului: * prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului * în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (Banca Comercială Română, CEC, Banca Comercială Carpatica, Banca Română de Dezvoltare, Procredit Bank, Banca Transilvania, Libra Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank România, ATE Bank România, Piraeus Bank, Romanian International Bank, Intesa Sanpaolo Bank, UniCredit Tiriac Bank, Alpha Bank România, Banca Românească, Credit Europe Bank, Garanti Bank, ING Bank, Marfin Bank, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP).

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate, respectiv anticipate parțială

Pensia anticipată, respectiv anticipată parțială se poate recalcula: * prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia * în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare: * cerere de recalculare * talon de pensie * actul de identitate al solicitantului – BI/CI * adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri / sporuri cu caracter permanent / stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată sau anticipată parțială, în condiţiile suspendării, după caz, a plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Revizuirea pensiei anticipate, respectiv anticipată parțială se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii / plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/au plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei anticipate, respectiv anticipată parțială se face începând cu luna următoare celei în care: * pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de celălalt stat * pensionarul realizează venituri lunare: a). în baza unui contract individual de muncă; b). în baza unui raport de serviciu; c). din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege; d). la cererea pensionarului.

Încetarea plăţii pensiei anticipate, respectiv anticipată parțială

Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: * pensionarul a decedat * pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plăţii pensiei anticipate, respectiv anticipate parțială se face la cerere: * începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată * începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile * de la data suspendării la cerere, numai dacă, între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii, cu respectarea termenului general de prescripție.

Retragerea cererii de pensionare şi anularea deciziei de pensie anticipată, respectiv anticipată parţială

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie. Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată/anticipată parțială la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare, după caz, a plăţii pensiei.

Documentele necesare înscrierii la pensie anticipată, respectiv anticipată parțială, după caz:

* cerere pentru înscrierea la pensie * carnetul de muncă (original şi copie) * carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie) * carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie) * alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată * actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie * livretul militar (original şi copie) * diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi * dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate * adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv / individual de muncă, în original * procura specială pentru mandatar, original şi copie * acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare * dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original), cu excepția celor care, potrivit legii, au dreptul să cumuleze veniturile aferente acestei categorii de pensii cu alte venituri * alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie * adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului (adresa, e-mail, fax, număr telefon); persoanele care desfăşoară concomitent activitate la mai mulţi angajatori, trebuie să depună la dosarul de pensie adeverinţe eliberate de fiecare angajator în parte.