Cinci întrebări pentru viitorul director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Financial Times

Începînd cu această lună, cele 159 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) vor începe procesul de alegere a unui nou director general, dar în loc de practica obişnuită a unei selecţii bazate pe personalitate şi naţionalitate, cei nouă candidaţi vor trebui să răspundă la întrebări legate de leadership pe probleme de politici.

Pascal Lamy, actualul director general, a depus toate eforturile pentru a finaliza runda de negocieri de la Doha, însă acordul, lansat în 2001, a eşuat din cauza diferenţelor dintre economiile dezvoltate şi marile pieţe emergente. Prin urmare, OMC riscă în momentul de faţă să fie dat deoparte.

Acţiunea se mută însă spre alte puncte de interes, cum ar fi anunţarea – dacă ar fi să se dea cel mai recent exemplu – a unor negocieri comerciale SUA-UE. În acest context, noul director general al OMC va trebuie să dovedească că deţine o agendă de politici pentru modernizarea multilateralismului comercial, în vedere gestionării de noi provocări.

În acest context, iată cinci întrebări pentru evaluarea candidaţilor la postul de director al OMC, extrase din cercetările lui Gary Hufbauer şi Jeffrey Schott, de la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională, cu sediul la Washington.

În primul rînd, veţi susţine ideea unui “pachet mic” (extras din negocierile de la Doha) de asistenţă specială pentru ţările mai sărace? În urma anilor de lucru au fost identificate potenţiale soluţii în acest sens, începînd cu eliminarea cotelor şi tarifelor pentru aproape toate exporturile ţărilor cel mai puţin dezvoltate, care reprezintă mai puţin de 1% din comerţul mondial.

În al doilea rînd, veţi încuraja încheierea unui acord internaţional privind serviciile, care oferă o liberalizare reciprocă a tuturor economiilor care doresc să se alăture? Unele subiecte – cum ar fi comerţul în creştere rapidă cu servicii – au fost suspendate, în condiţiile în care nu toţi membrii OMC sînt încă dispuşi să opereze liberalizări.

În al treilea rînd, veţi sprijini ideea unor acorduri “plurilaterale” “zero-for-zero”, care constrîng toate statele semnatare să elimine tarifele şi alte bariere, reciproc, sector cu sector? Spre exemplu, acordul privind tehnologia informaţiei din 1996 a condus la un boom în lanţurile de achiziţie şi aprovizionare pentru produse IT, eliminînd barierele în calea comerţului din acest sector. Însă lista sa de produse trebuie actualizată pentru era digitală, astfel încît acordul ITA II să includă şi serviciile. În cazul în care OMC nu creează oportunităţi pentru încheierea de noi acorduri de liberalizare în cadrul său, acţiunea – şi crearea de noi reguli pentru probleme noi – se va muta în altă parte.

În al patrulea rînd, sînteţi dispus să susţineţi adoptarea de principii care solicită o negociere corectă de către întreprinderile de stat? Importanţa sporită a întreprinderilor de stat în economia mondială – în domeniul serviciilor financiare, al telecomunicaţiilor, al oţelului, produselor chimice şi energiei, precum şi al altor resurse naturale – necesită norme noi pentru ca întreprinderile private să poată concura în mod corect cu capitalismul de stat. Normele nu trebuie să împingă spre privatizarea sau restructurarea întreprinderilor de stat, ci trebuie să solicite transparenţă, comportament comercial, declaraţii despre subvenţii, nediscriminare şi achiziţii publice deschise. În lipsa unor astfel de norme, multe întreprinderi de stat, care caută să facă comerţ şi să investească în străinătate, se vor confrunta cu noi bariere.

În cele din urmă, veţi fi de acord să lansaţi o discuţie cu Fondul Monetar Internaţional cu privire la aplicarea normelor existente ale OMC şi FMI, care susţin că ratele de schimb nu trebuie să fie manipulate pentru a obţine avantaje comerciale neloiale? Date fiind politicile monetare extraordinare generate de criza financiară – şi riscurile unor deprecieri competitive ale monedelor – organismele multilaterale nu ar trebui să renunţe la responsabilitatea în privinţa acestor probleme, pentru care, dacă multilateralismul va eşua, în locul lui s-ar putea impune unilateralismul.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.