Cimitirul Central interzis: Ministerul Culturii vrea să clasifice alte 417 morminte din Cluj, majoritatea maghiare

Separatism și dincolo de viață

Sub pretextul protejării patrimoniului, o parte importantă din Cimitirul Central din Cluj-Napoca riscă să fie blocată pentru înhumări viitoare, în special ale românilor. Ministerul Culturii a cerut Direcției de Cultură Cluj finalizarea procedurii de clasare ca monumente istorice a încă 417 morminte, într-un demers început în urmă cu trei ani, dar marcat de nereguli, presiuni politice și suspiciuni de iredentism maghiar.

Direcția de Cultură Cluj a primit recent un document de la Ministerul Culturii prin care se solicită să se finalizeze documentarea pentru clasarea ca monumente istorice a peste patru sute de morminte din Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Demersul pentru includerea pe lista monumentelor istorice a acestor morminte a fost făcut în urmă cu trei ani, însă din cauza documentației incomplete nu s-a putut finaliza procedura. Se pare că acum noua conducere a Ministerului Culturii și-a propus să finalizeze cât mai repede întregul proces astfel încât de aceste morminte să nu se mai poată atinge nimeni, niciodată.

Operațiunea „Hazsongard” a început în 2011

În Cimitirul Central din Cluj-Napoca sunt deja 396 de morminte declarate monument istoric.

Această campanie de salvgardare de morminte din Cimitirul de pe strada Avram Iancu a început în vara anului 2011, când sub coordonarea consilierului ministerial de atunci Csilla Hegedus (UDMR), au fost inițiate măsurători pentru clasificarea a peste 300 de morminte. Dintre acestea peste 90 la sută aparțin unor personalități maghiare, iar restul sunt români. Demersul a fost susținut de Direcția pentru Cultură Cluj și de Fundația Hazsongard Alapítvány, o entitate sprijinită financiar de Guvernul Ungariei. Totodată, se dorea introducerea Cimitirului Central în patrimonial UNESCO, primul pas fiind înscrierea acestui obiectiv în ASCE (Association of Significat Cemeteries in Europe).

În doar opt luni, prin Ordinul MCPN nr. 2054/07.02.2012, 398 de monumente funerare au fost incluse în patrimoniul cultural național.

Al doilea val

În 2021, Fundația Hazsongard a depus o nouă solicitare de clasare pentru încă 417 morminte, în condiții similare cu cele din 2012. Direcția Județeană pentru Cultură Cluj (DJC) a acordat sprijin inițial, dar a întâmpinat opoziție din partea membrilor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI), care au semnalat lipsa studiilor istorice, a coordonatelor topografice (STEREO), a identificării în teren și a evaluării valorii reale a monumentelor.

Totuși, în decembrie 2021, după presiuni venite din partea unor reprezentanți ai comunității maghiare, procedura a fost avizată favorabil de Direcția de Cultură Cluj. Și asta în contextul în care ședințele comisiei aveau loc online din cauza pandemiei, fapt ce ar fi fost exploatat pentru a evita dezbateri și opoziție.

Numai că funcționarii din Ministerul Culturii au sesizat că întregul demers de clasare în patrimoniu cultural se realizează fără respectarea, în integralitate, a prevederilor legale. Astfel, s-a înaintat o solicitare către Direcția pentru Cultură Cluj prin care se semnala faptul că mormintele indicate în procedura de clasare nu au fost identificate în teren, nu corespund cu situația și evidențele administratorului legal, ceea ce face ca întreg demersul să se realizeze cu eludarea prevederilor legale în materie, neputând fi protejate mormintele indicate în adresă.
Pe întreg parcursul anului 2022 a fost constituită o echipă formată din reprezentantul Fundației Hajongard, reprezentantul Direcției Județene Cluj și reprezentantul Serviciului administrare cimitire din cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca, care au procedat la identificarea fizică și faptică a mormintelor ce se intenționa a fi clasate.
Activitățile determinate de completarea documentației în vederea avizării demersului in cadrul CZMI nr. 3, cât și activitățile de identificare în teren, au permis, pe parcursul anilor 2021 – 2022, atribuirea unor locuri de veci unor personalități ale vieții cultural-artistice decedate, precum arhivistul Vasile Lechințan și pictorul Viorel Nimigeanu. Documentația a fost finalizată în 2022, fiind trimisă la Ministerul Culturii iar apoi Comisiei Naționale de Monument. La sesizarea unor specialiști în domeniu, Ministerul Culturii nu a mai emis ordinul de clasare pentru că s-a constatat că documentația este din nou incompletă.

Presiuni și întâlniri discrete

Imediat după blocarea procedurii de emitere a ordinului Ministerului culturii pentru clasarea în patrimoniul cultural a celor 417 morminte/monumente funerare, reprezentanţii Fundaţiei Hazzongard au început să deblocheze situaţia.
În data de 22 martie 2023 a avut loc o întrevedere la care au participat un reprezentant al Institutului Național al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii, reprezentantul Ungariei ASCE, avocatul Mocsar Gabor, reprezentanta Fundației Hazzongard, Gergely Elisabeta și
directorul Direcției de Cultură Cluj. În perioada 3-5 mai 2023 a avut loc o nouă întâlnire la Cluj-Napoca, între reprezentantul INP și consilierul personal al viceprimarului Kelemen Hunor, arheologul Cook Zsolt. Întâlnirea din data de 3 mai 2023 a avut loc la sediul Fundaţiei Erdelyi Muzeum din municipiul Cluj-Napoca, str. Napoca, nr. 2-4.

Lucrurile au rămas în continuare neschimbate. În acest în, odată venirea în fruntea Ministerului Culturii a lui Andras Demeter, au fost reluate demersurile pentru finalizarea procedurii de clasare a celor 417 morminte. Arhitectul Virgil Pop, șef compartiment specialitate în cadrul Direcției de Cultură Cluj, a declarat pentru Făclia că în perioada următoare o echipă formată din reprezentanți ai Fundației Hajongard, ai Primăriei Cluj-Napoca și ai Direcției de Cultură urmează să constate în cimitir dacă mormintele propuse pentru clasare există fizic.

Toată această campanie de clasare de morminte din Cimitirul Central din Cluj-Napoca are ca scop scoaterea din circuitul public a acestui cimitir și stoparea efectuării de noi înhumări, în special ale unor persoane și personalități de etnie română. Practic avem de a face cu o acțiune iredentistă. Dovadă că atât în lotul de 396 de morminte declarate monumente în 2012 cât și în lotul de 417 de morminte propuse acum sunt foarte puține nume de români.

Cosmin PURIȘ