Cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră

Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră, a declarat Laszlo Borbely, consilier de stat, Guvernul României, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, la un eveniment pe teme de educaţie.

El a menţionat că soluţii există, iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici.

„1 din 4 tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră. Soluţii există iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici. Prin specificul său, acest tip de educaţie poate fi integrat cu succes inclusiv în curriculumul tehnic, de specialitate, din învăţământul profesional şi tehnic în domeniul agricol. Dacă generaţia tânără, care s-a dovedit a fi foarte receptivă, va îmbrăţişa principiile dezvoltării durabile cât mai devreme, atunci noua abordare va contribui definitoriu la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi la formarea unei societăţi durabile şi sustenabile, dezideratul nostru al tuturor”, a precizat Borbely.

Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat pe data de 12 noiembrie 2020, împreună cu Fundaţia WorldSkills Romania evenimentul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în Învăţământul Profesional şi Tehnic, domeniul agricol.

Scopul evenimentului a fost acela de a crea contextul în care, în liceele cu profil agricol, Educaţia pentru Dezvoltare Durabilă (EDD) să devină parte integrantă a formării profesionale iniţiale a viitorilor profesionişti în agricultură.

„Învăţământul în sistem dual este soluţia realistă şi cu rezultate imediate pentru formarea unei forţe de muncă responsabile şi calificate în agricultură în vederea revigorării învăţământului profesional şi tehnic agricol. În acest mod, şcoala vine într-un parteneriat cu agenţii economici, cu fermierii, cu procesatorii, în aşa fel încât elevii acestor forme de învăţământ să beneficieze de o pregătire practică cât mai solidă. Aceasta ar urma să se desfăşoare în ferme, în fabrici de procesare lapte, carne, legume, care activează pe piaţă în relaţii economice şi juridice cu alte firme sau ferme în care se lucrează cu tehnologie din anul 2020. Astfel, la finalul cursurilor, absolvenţii acestei forme de pregătire de învăţământ dual vor avea suficiente competenţe cu care să-şi găsească un loc de muncă încă din primele zile după absolvire, iar acea diplomă va fi acoperită de competenţe reale. Ştiu că există şi o dorinţă a fermierilor şi a procesatorilor de a intra în acest parteneriat pentru învăţământ dual, pentru că agricultura şi industria alimentară românească au mare nevoie de personal calificat şi responsabil”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Prin integrarea EDD în curriculumul de specialitate, şcoala contribuie la dezvoltarea unei noi generaţii de fermieri, preocupată în egală măsură de mediu, de utilizarea responsabilă a resurselor, de impactul social, economic şi cultural al activităţii lor.

„Este nevoie de armonizarea tuturor strategiilor, a Strategiei pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 cu cea a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în principal, dar şi a ministerelor de linie, cum e Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a asigura o abordare integrată a educaţiei pentru dezvoltare durabilă în învăţământul preuniversitar agricol”, a spus Liliana Romaniuc, consilier de stat, Cancelaria Prim Ministrului.