Cererea de arbitraj pentru autonomia “Ţinutului secuiesc”, respinsă la Strasbourg

Cererea de arbitraj pentru autonomia “Ţinutului secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă marţi, la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei, informează AGERPRES.

Preşedinta delegaţiei României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru AGERPRES că cererea a fost respinsă pentru că “nu este de competenţa Congresului şi a Consiliului Europei”. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în ţară şi nu la instanţele europene.

Cele 47 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obţinerii autonomiei “Ţinutului secuiesc” au fost reprezentate la Strasbourg, printre alţii, de către preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi primarul municipiului Sfîntu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis marţi AGERPRES de către secretariatul delegaţiei României la Congres.

“Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participînd membri din Franţa, Italia, Finlanda, Portugalia şi Republica Moldova (…) Chiar dacă prezenţa unui grup de aproximativ 20 de persoane de naţionalitate maghiară, condus de şefa delegaţiei Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, preşedinta delegaţiei naţionale a României, dna Ludmila Sfîrloagă, a reuşit, prin intervenţia sa argumentată şi hotărîtă, să obţină respingerea atît a arbitrajului cerut de reprezentanţii „Ţinutului secuiesc” cît şi a posibilităţii ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalţi membri ai delegaţiei României”, se menţionează în documentul citat.

Consiliul Naţional Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să adopte cîte o hotărîre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea “Ţinutul secuiesc”, care să fie ulterior înaintate Guvernului şi Parlamentului României, forurilor europene şi internaţionale. La solicitarea acestuia 47 de consilii locale din cele trei judeţe au adoptat proiectul de hotărîre privind autonomia, însă hotărîrile au fost atacate în instanţă de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituţiei României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităţilor locale de către Prefectura Covasna se menţiona că aceste hotărîri promovează “separarea teritorială pe criterii etnice” şi exced competenţele autorităţilor locale, printre atribuţiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administraţiei naţionale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.