Ceremonial militar-religios la comemorarea a 420 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui voievod Mihai Viteazul

Domnitorul Mihai Viteazul a fost comemorat, potrivit tradiției, pe 19 august, la Mănăstirea „Mihai Vodă” de lângă Turda, la 420 ani de la trecerea în veșnicie. Reprezentanți ai administrației publice locale, în frunte cu primarul Cristian Matei, oficialităţi politice și administrative, respectiv religioase, dar și numeroși credincioși au fost prezenţi, joi, la mormântul lui Mihai Viteazul, pentru a comemora cei 420 ani împliniţi de la moartea marelui domnitor român, care a reuşit unirea principatelor române cu câteva sute de ani înaintea marii realizări de la 1 decembrie 1918.

La comemorare a fost prezent Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Ierarhul a oficiat la Mănăstirea „Mihai Vodă” Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, răspunsurile fiind date de Corala Preoțească a Protopopiatului Turda, iar slujba a fost urmată de un Parastas pentru domnitorul Mihai Viteazul. Ceremonialul militar–religios organizat joi a debutat cu primirea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Andrei și a fost urmat de Sfânta Liturghie Arhierească, salutul Drapelului de luptă și a Gărzii de onoare, intonarea Imnului Național al României (de către fanfara „Promenada”), un scurt moment comemorativ,  parastas, alocuţiuni, o scenetă istorică și s-a încheiat cu depunerea oficială de coroane. La fel ca alte evenimente publice anterioare, manifestările organizate cu ocazia comemorării Marelui Voievod Mihai Viteazul s-au desfășurat cu respectarea strictă a regulilor sanitare și de distanțare prevăzute în reglementările în vigoare la nivel național,privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19. Având în vedere restricțiile prevăzute de starea de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, evenimentul dedicat comemorării Marelui Voievod Mihai Viteazul s-a încheiat fără defilarea gărzii de onoare.

În cuvântul de învățătură adresat la final sutelor de credincioși, ÎPS Părinte Mitropolit Andrei a subliniat personalitatea și deopotrivă rolul marelui voievod: ”Voievodul Mihai Viteazul a ajuns domnitor în 1593 și a fost un conducător puternic, înțelept, luptător pentru cauza țărilor sale și pentru cauza creștină. A crezut puternic în Dumnezeu și nu s-a îndoit niciodată”, a spus Înalt­preasfinția sa. Totodată, Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să fie propovăduitori ai credinței și să-și iubească țara. „Într-o lume care se secularizează și se îndepărtează de Dumnezeu, trebuie să fim misionari absoluți ai credinței creștine. Pe de altă parte, să ne iubim din tot sufletul țara noastră. Aduceți-vă aminte de Mihai Viteazul, de credința, de curajul și dragostea lui față de această țară!”, și-a încheiat cuvântul Mitropolitul Clujului.

La rândul său, primarul municipiului Turda, Cristian Matei a arătat că mănăstirea Mihai Vodă este locul unde istoria și rugăciunea „ne aduc împreună pentru a-i cinsti memoria voievodului Mihai Viteazul”.

În urmă cu doi ani, la împlinirea a 418 ani de la trecerea la cele veșnice a marelui domnitor, la Sfânta Liturghie săvârșită de IPS Părinte Mitropolit Andrei al Clujului Maramureșului și Sălajului, a participat IPS Părinte Innocentios Byakatonda, Mitropolit de Rwanda și Burundi, din Patriarhia Alexandriei și a Întregii Africi.

Mănăstirea „Mihai Vodă” este un lăcaș de cult în care se oficiază necontenit rugăciuni și slujbe pentru pomenirea marelui voievod. Mănăstirea Mihai Vodă din Turda a fost construită lângă locul asasinării domnitorului Mihai Viteazul, spre pomenirea martiriului voievodului, primul unificator al celor trei ţări româneşti. Așezământul monahal, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a luat ființă în urmă cu mai bine de 20 de ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”. Acest așezământ monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din București, ctitorie a lui Mihai Viteazul, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Piatra de temelie a fost pusă în anul 2002, la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, biserica fiind ridicată lângă monumentul care marchează locul unde a fost asasinat voievodul. Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica frescă, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, la Drăgoești și a fost ucis la 9 august 1601, în Câmpia Turzii. A fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi domnitor al Țării Românești. În 1600 a devenit conducător de facto al tuturor celor trei țări care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Capul voievodului Mihai Viteazul se păstrează până în zilele noastre la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște.

Cristian FOCȘANU