Cercetătorii clujeni avertizează că românii au necazuri și la plata energiei

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) atrage atenția că fenomenul sărăciei energetice s-a agravat în timpul pandemiei, astfel că trei din zece gospodării (33,3%) din România se află în această situație și au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie.

ORSE este un centru de cercetare acreditat, înființat în 2006 de Centrul pentru Studiul Democrației în cadrul Departamentului de Știinţe Politice al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj.

Experții ORSE afirmă și că aproape două din zece gospodării (19%) sufereau în 2020 de „sărăcie energetică ascunsă”, deoarece își reduc mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în 2019. Analiza a fost făcută pe baza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de Institutul Național de Statistică în 2020. Este de așteptat ca situația să fie și mai gravă, deoarece nu există încă date pentru anii 2021 sau 2022 și nu poate fi estimat rezultatul creșterilor de prețuri la energie și al războiului din Ucraina.

Motivele acestei situații sunt veniturile mici și eficiența energetică slabă a clădirilor, precum și lipsa accesului diversificat la resurse accesibile, în special în mediul rural, puternic dependent de lemn.

ORSE apreciază că este nevoie de renovarea clădirilor și în orașe, dar și la sate. Marea majoritate (74,5%) a locuințelor din orașe sunt în blocuri ineficiente energetic, construite în perioada comunistă. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în orașele mari), fie prin centrale pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot crește vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie.

La sate, 80% dintre case folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse de încălzire. Locuințele sunt construite din lemn și chirpici și mai rar cărămidă. Deși acestea ar putea fi izolate cu produse din cânepă sau lână, în prezent nu există nici măcar intenția de a se institui la nivel național un astfel de program, care să propună costuri accesibile financiar pentru gospodăriile cu venituri mici și medii.

ORSE susține că este nevoie de programe care să ajute administrațiile locale mici să acceseze fonduri pentru reabilitare termică a clădirilor sau/și investiții în energie verde. De asemenea, experții afirmă că sursele financiare provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență pot fi utilizate pentru pregătirea unei infrastructuri de culegere de date pe termen lung, care să fie relevante în identificarea situației energetice la nivel național.