CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII ÎN AFAZIA DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

de Ştefania Kory Calomfirescu

Cartea a fost publicată la Editura Ecou Transilvan în anul 2015 şi aduce remarcabile realizări, pe plan ştiinţific şi practic, în afazia din accidentele vasculare cerebrale.

Termenul de „afazie” a fost introdus pentru prima dată în literatura de specialitate de autorul francez Trousseau, cu toate că pierderea abilităţii de a folosi limbajul a fost cunoscută încă de pe vremea lui Hipocrate. De-a lungul timpului, mulţi cercetători pe plan mondial s-au ocupat cu studiul afaziei.

Doamna Prof. univ. dr. Ştefania Kory Calomfirescu a adus contribuţii foarte importante şi valoroase în această temă a diferitelor forme clinice de afazie, cât şi în tratamentul afaziilor din cadrul accidentelor vasculare cerebrale, urmărind diferite aspecte şi anume:

– Particularităţile afaziei din accidentele vasculare cerebrale care ţin de gradul de cultură şi de condiţiile sociale la bolnavi cu afazie de tip Wernicke, bilingvi sau multilingvi;

– Factorii de risc în profilaxia primară şi secundară a accidentelor vasculare cerebrale, însoţite de afazie;

– Afazia încrucişată, ca o formă particulară de afazie, la bolnavii cu accidente vasculare cerebrale;

– Afazia însoţită de apraxie facis-linguală în accidentele vasculare cerebrale;

– Contribuţii în afaziile subcorticale, în sensul că structurile subcorticale au un rol fundamental în organizarea limbajului, iar talamusul şi substanţa periapeductală servesc ca un mecanism de pornire pentru vorbire;

– Rolul tomografiei computerizate în stabilirea topografiei cerebrale corticale sau subcorticale în diferitele forme de afazie;

– Rolul strategiilor prelucrării cognitive la afazicii bilingvi „precoce” (care au devenit bilingvi până la vârsta de 6 ani) şi afazici trilingvi „tardivi” (care au devenit afazici după vârsta de 10 ani);

– Comunicarea nonverbală în afazia din accidentele vasculare cerebrale;

– Metode noi de recuperare în afazia din accidentele vasculare cerebrale (metoda hipnopediei, metoda sofrologică, metoda informaţiei/intonaţiei melodice în afazia corticală şi subcorticală din emisfera stângă şi dreaptă);

– Bolnavii cu afazie globală nu răspund, în general, la terapiile de limbaj scris sau citit, dar păstrează capacitatea de a folosi limbajul;

– Perspectiva medico-socială a bolnavilor afazici cu accidente vasculare cerebrale;

– Calitatea vieţii bolnavului afazic cu accident vascular cerebral;

– Disartria, disfonia şi difazia în accidentele vasculare cerebrale;

– Afazia alexică: modificări electroencefalografice la copiii dislexici;

– Agnozia vizuală în leziunile vasculare cerebrale topografiate puncto-occipital – mai ales în ariile 19, 39, lobulii linguali şi fusiformi;

– Apraxia facio-linguală care însoţeşte afazia în accidentele vasculare cerebrale;

– Apraxia melokinetică;

– Sindromul afazo-apraxic;

– Agrafia însoţită de afazie;

– Acalculia printr-o leziune vasculară în zona temporală sau în zona parieto-occipitală.

Aceste cercetări şi rezultate remarcabile şi foarte valoroase, prezentate în carte, contribuie la progresul ştiinţific al afaziilor din accidentele vasculare cerebrale, spre binele omului suferind, care rămâne cu tulburări de limbaj după un accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic şi, netratat, ajunge mai repede la stadiul de demenţă, prin lipsa de comunicare.

Aducem mulţumirile noastre şi totodată felicitări pentru acest studiu efectuat de autoare pe parcursul întregii vieţi, domnia sa ajungând la rezultate remarcabile şi foarte valoroase!

Nadia FĂRCAŞ