CENTENAR 1913-2013. Un mare artist, sculptorul Gheza Vida

La Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a avut loc, de curînd, vernisajul unei expoziţii eveniment, dedicate Centenarului sculptorului GHEZA VIDA. Gazde şi invitaţi, inclusiv ministrul Culturii, oficialităţi locale, academicieni, clerici, artişti plastici, critici de artă, membri ai familiei şi un public numeros şi ales – cu toţii au dorit să omagieze memoria marelui artist, de la naşterea căruia s-au împlinit, la 28 februarie a.c., 100 de ani. Spicuim, în cele ce urmează, din consideraţiile cuprinse în cuvîntul de prezentare rostit la vernisaj de Acad. Marius Porumb.

‘’Fiu al Rozaliei şi al lui Iosif Vida, Gheza Vida – unul dintre cei mai importanţi artişti ai României postbelice, autor al unor monumente simbol ale istoriei naţionale – s-a născut în 1913, într-o familie de mineri originară din Maramureşul istoric, care locuia în oraşul Baia Mare, străveche localitate minieră, a cărei faimă artistică internaţională se datora şcolii de pictură, întemeiată aici la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Vida a început să sculpteze încă din tinereţe, mai întîi personaje din lumea satului maramureşean, sau inspirate din viaţa minerilor, manifestînd o puternică comuniune şi admiraţie faţă de arta populară maramureşeană, care îi va fi un permanent izvor de inspiraţie. Atmosfera artistică de la Baia Mare l-a influenţat, încă din 1932 frecventînd atelierul pictorului Alexandru Ziffer. Debutul său artistic are loc în 1937 la Baia Mare, cînd expune sculpturile Miner şi Ţăran legat de stîlp. În toamna aceluiaşi an, Gheza Vida pleacă spre Spania, unde ajunge în luna ianuarie 1938, împreună cu ceilalţi voluntari români la Războiul civil, timp de doi ani. În 1939 voluntarii români din Armata Republicană spaniolă, împreună cu numeroşi civili, se refugiază în Franţa, fiind internaţi în lagărele de la Saint-Cyprien şi Gurs. Vida ilustrează cu desene şi linogravuri gazeta săptămînală a lagărului, linogravurile fiind semnate „Grigore” (aluzie la numele haiducului maramureşean Grigore Pintea Viteazul). Şi tot în Franţa, în lagărul de la Gurs, Vida a sculptat şi a expus într-o expoziţie busturile eroilor naţionali Horea, Cloşca şi Crişan.

Traversează toată Europa şi se întoarce la Baia Mare abia în 1941, oraşul împreună cu întreg Maramureşul fiind, în urma Dictatului de la Viena, sub ocupaţie horthystă. Fiind român şi avînd cetăţenie română, a fost atent supravegheat de poliţie, fiind de trei ori concentrat în detaşamentele de muncă forţată din Ungaria horthystă. În timpul şederii sale la Budapesta urmează cursurile Academiei de Belle-Arte (1942-1944), avînd ca profesor pe Jenõ Bori. După eliberarea de sub ocupaţia horthystă, Vida s-a înrolat voluntar în Armata Română, luptînd pe frontul anti-hitlerist.

Revenit acasă după război, Gheza Vida participă în 1946 la Expoziţia organizată la Cluj, iar în octombrie 1948 expune la Expoziţia regională a Transilvaniei grupul statuar Dans oşenesc şi Buciumaşul. În decembrie acelaşi an, cele două sculpturi au fost expuse la Palatul Republicii din Bucureşti, fiind admirate de marele public şi apreciate elogios de critica de specialitate.

În anii următori lucrările sale sînt prezente în expoziţii personale şi colective din ţară: Baia Mare, Cluj, Braşov, Satu Mare, Bucureşti. De asemenea, sculpturile sale sînt selectate şi participă la expoziţii de artă românească din străinătate: Bienala Internaţională de la Veneţia, Cairo, Alexandria, Damasc, Moscova, Budapesta, Bratislava, Praga, Berlin, Leningrad, Sofia, Paris, Varşovia, Belgrad, Helsinki, Bologna, Torino, Roma, Londra, Haga, Bruxelles.

Vida colaborează cu arhitectul Anton Dâmboianu la realizarea amplului Monument al Ostaşului Român de la Carei, inaugurat în 1964, complexul fiind o creaţie de excepţie a artei monumentale de for public.

Sculpturile lui Vida se caracterizează prin vigoare şi monumentalitate, înfăţişînd adesea oameni simpli în atitudini din viaţă zilnică, în timpul muncii (La fîn, Odihna, Horitoarea, Ţărancă cu coşul, Cap de ţăran, Butimanu, Tropotita, Dans oşenesc, Veselia, Recolta, Miner cu lămpaş, Mineri, Miner citind, Copil cu pasăre, Copil mîncînd, Muncitor forestier, Femeie împovărată). Lucrările sale înfăţişează personaje şi secvenţe ale istoriei româneşti (Horea, Balada lui Pintea, Pintea Grigore judecînd un boier, Dragoş Vodă, Menumorut, Voievodul Gelu, Bogdan Vodă, Răscoala). Un grup important de sculpturi au o bogată încărcătură metaforică, artistul inspirîndu-se din universul mitic maramureşean (Omul apelor, Omul dintre focuri – Foca, Omul nopţii, Omul Pădurii, Solomonarul, Ploaia, Varvara, Priculiciul minei, Fata pădurii, Cuşma dracului, Mărţoaia, Vîlva minelor, Carnaval, Botegiunea de pe Iza).

Cioplit de Vida mai întîi în lemn în 1966, Monumentul ţăranilor martiri de la Moisei a fost transpus apoi în piatră în 1972. Sfatul bătrînilor, realizat în lemn, a fost expus la Bienala de la Veneţia în 1972, fiind apoi transpus în piatră şi amplasat, nu întîmplător, ca un simbol, în vecinătatea Palatului administrativ din Baia Mare. Este un grup statuar cu o largă deschidere filosofică, ce vine dinspre străvechea civilizaţie a satului românesc, reprezentînd un moment profund şi solemn legat de viaţa obştei.

Monumentul Ostaşului Român de la Carei, Monumentul ţăranilor martiri de la Moisei şi Sfatul bătrînilor sînt realizări artistice excepţionale, devenite în conştiinţa publică simboluri ale istoriei naţionale, opere majore ale sculpturii monumentale contemporane. Operele sculptorului se află în patrimoniul a numeroase muzee din ţară: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Baia Mare, Muzeul Brukenthal Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Contemporană Galaţi, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea. Lucrări semnate de Vida se află şi în colecţii private din ţară, dar şi în colecţii şi muzee din Franţa, Spania, Italia, Ungaria, Israel, Rusia, Iran, Chile’’.

O istorie, o lume, un secol de artă românească, un ‘’veac cîntăreţ’’.

Aşa cum am mai consemnat, cu ocazia Centenarului Vida, sub egida Academiei Române, în acest an au avut loc manifestări şi expoziţii la Baia Mare şi Bucureşti, acum expoziţia de la Cluj-Napoca, următorul eveniment de anvergură fiind programat să se desfăşoare în octombrie, la Accademia di Romania din Roma. Editura Academiei Române, în colaborare cu Editura Mega din Cluj.Napoca, a editat albumul Gheza Vida – Centenar, lansat la Bucureşti şi, cu ocazia vernisajului de la Muzeul de Artă, şi la Cluj-Napoca.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro