“ … cel mai frumos lucru : să iubeşti !”

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

Sebastian Papaiani

25 august 1936, Piteşti – 27 septembrie 2016, Bucureşti

Ce nefast este 2016 ! Ce nedrept, ce trist … Ne – au părăsit Theodor Danetti, George Alexandru, Mircea Albulescu, George Şovu, Radu Beligan, Dale Băsescu (actor american de origine română), Marin Moraru, Ioan Gyuri Pascu, Sebastian Papaiani, locul lor luându – l amintirile, multe şi frumoase, toate legate de întâlniri memorabile.

La început au fost filmele. Multe dintre ele cu casa închisă şi bilete epuizate încă de la primele ore. Rămân în amitirea afectivă Cu mâinile curate, Ultimul cartuş, Fraţii Jderi, Nea Marin miliardar, Păcală, seria Brigada Diversă (nu mai puţin de şase filme !), Toamna bobocilor, Iarna bobocilor, serialul tv Toate pânzele sus, Secretul lui Nemesis, Astă seară dansăm în familie, roluri în 74 de filme. Cu o menţiune la care ţin mult. Sebastian Papaiani nu trebuie reţinut numai pentru ‘Păcală’, ‘plutonier Căpşună’, ‘Pompei’ sau ‘Ieremia’. Trebuie apreciat pentru tot, un tot ce ne-a luminat şi ne-a făcut să zâmbim sau să ne întristăm, cu fiecare rol. Mai mult chiar, Sebastian Papaiani trebuie reţinut prin ce a dat teatrului românesc şi universal, amintind aici ‘Livada cu vişini’, ‘Alchimistul’, ‘Domnişoara Nastasia’, ‘Opinia publică’, ‘Steaua fără nume’, ‘Jocul de – a vacanţa’, ‘Astă seară se joacă fără piesă’, ‘Mincinosul’, ‘Secta femeilor’, ‘Amadeus’, ‘Bărbierul din Sevila’, peste o sută de roluri, compoziţii la nivelul artei sale interpretative. Şi atât în film cât şi în teatru, compoziţii alături de alte mari nume ale artei interpretive româneşti, Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Colea Răutu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Violeta Andrei, Dina Cocea, Geo Barton, Ioana Drăgan, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Puiu Călinescu, …

Personal am avut ocazia să – l cunosc şi să stăm de vorbă în 2010, când a primit Premiul de Excelenţă în cadrul festivalului internaţional de film Comedy Cluj, o întâlnire de suflet, marcată de amintiri, de anii începutului, de rolurile din filme şi din teatru, discuţii despre rolul artei şi arta actorului, despre colegi – actori, regizori, scenografi, scenarişti, … -, definiţii, analogii, festivaluri, ore care nu se uită deloc. Mai ales că am avut ocazia de a ne reântâlni de nenumărate ori, de a sta de vorbă ore întregi, temele rămânând în mare, aceleaşi : teatrul, filmul, colegii, prietenii, arta plastică, …, judecăţi de valoare pertinente, obiective, punctuale.

Sebastian Papaiani a rămas fidel unei definiţii, citez, “Dacă joci rolul unui rege, când te duci la piaţă să iei legume nu te poţi comporta ca un rege. Tocmai asta este arta, arta înseamnă să minţi frumos, atât de frumos încât să se apropie de realitate”. Şi tot ce ne-a oferit cu generozitate Sebastian Papaiani a stat şi stă sub semnul realităţii. Una din care nu a lipsit … iubirea. Exprimată deschis, în multe ocazii, “Mi – ar fi plăcut să fiu bogat, poate … ca să dau şi altora. Sunt altruist. Sunt iubitor de oameni. Când ştii că fără ei nu poţi trăi. Şi asta este cel mai fumos lucru. Să iubeşti”.

Despărţirea de Titani e tristă. Plecarea Titanilor e tristă. 2016 este şi va rămâne un an trist, cu urme care nu se vor ştege niciodată.

Demostene ŞOFRON