Ce vor elevii

Consiliul Național al Elevilor (CNE) consideră că propunerile făcute de Ministerul Educației în proiectul Legii învățământului preuniversitar, „care ar trebui să transpună într-un text legislativ concluziile proiectului Președintelui României, «România Educată», asumat  de Guvern în vara anului 2021”, nu respectă „întocmai” atât spiritul, cât și litera proiectului.

Într-un document de 33 de pagini, intitulat „Ce vor elevii și (nu) oferă legea?”, CNE analizează în detaliu conținutul proiectului Legii învățământului preuniversitar, identifică problemele majore și indică, în linii  mari, pașii  care consideră că ar trebui urmați pentru a le rezolva, „pentru a ne asigura că  interesul superior al elevului va fi întotdeauna respectat”.

Bursele elevilor

În documentul amintit, elevii reprezentanți salută descentralizarea sistemului de acordare a burselor,  însă propun Ministerului Educației câteva modificări despre care susțin că „ar trebui implementate”, în proiectul de lege.  În opinia lor, pentru a asigura echitatea în acordarea burselor sociale, este necesară  crearea unui „Fond național al burselor sociale”, astfel încât acordarea acestui tip de sprijin financiar pentru elevii aflați în nevoie (proveniți din medii socio-economice dezavantajate, sau elevi care suferă de diverse afecțiuni medicale) să fie acordat „conform unor criterii stabilite la nivel național, aplicate fiecărei unități de învățământ în mod obligatoriu”. „Sumele aferente acestui tip de bursă  ar trebui să ajungă la unitatea de învățământ prin transfer din partea  Ministerului Educației, prin intermediul viitoarelor direcții județene pentru  învățământ preuniversitar, fără a se ține cont de modul în care unitățile de învățământ își creionează bugetele. Practic, nici un elev aflat într-o situație de vulnerabilitate, de orice fel, nu ar trebui să fie exclus din lista de beneficiari ai bursei sociale” – susține CNE.

O altă modificare propusă vizează asigurarea unei formări pentru managerii școlari, astfel încât aceștia să poată desfășura analize de nevoi pentru stabilirea corectă a criteriilor de acordare a burselor, „pentru a facilita tranziția de la un sistem centralizat de acordare a  burselor la unul descentralizat, care pune mult mai mult accent pe nevoile  specifice ale comunității”.

CNE mai propune „implementarea obligativității consultării reprezentanților elevilor, ai părinților și ai profesorilor la momentul la care consiliile de administrație decid criteriile de acordare a burselor” și implicarea DJIP în avizarea criteriilor de acordare a burselor de la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, pentru a putea oferi, dacă e  cazul, sprijin.

Susținerea excelenței și admiterea în învățământul liceal

„Una din discuțiile controversate care a apărut în spațiul public imediat după  publicarea proiectului de Lege a învățământului preuniversitar a fost reprezentată de  introducerea posibilității de organizare a unor examene de „preadmitere” pentru  elevii care își doresc să urmeze cursurile colegiilor naționale. Consiliul Național al Elevilor găsește propunerea ca fiind una inechitabilă și imposibil de acceptat, având în vedere că această schimbare nu face altceva decât să promoveze segregarea și eliminarea principiului egalității de șanse atunci când vine vorba despre înscrierea în învățământul liceal. Este, în mod evident, că avantajați vor fi elevii care provin din mediul urban, care deja urmează cursurile unor astfel de unități de învățământ și care reușesc, prin resursele financiare de care dispun, să performeze pe plan școlar prin intermediul meditațiilor, care au devenit o  adevărată industrie în educația românească. Pe parcursul învățământului obligatoriu,  oricărui elev ar trebui să i se asigure, non-discriminatoriu și non-competetiv,  premisele necesare pentru accesul la un act educațional calitativ” – arată CNE.

Elevii reprezentanți consideră că excelența în educația românească ar trebui  promovată „în cu totul alte modalități, nicidecum prin segregarea elevilor și prin adoptarea unor măsuri menite să sprijine dezvoltarea elitelor, deschizând calea repartizării elevilor care nu reușesc să facă performanță în «restul» unităților de învățământ liceal”. Mai mult decât atât – arată aceștia -, în ceea ce privește modul în care activitatea colegiilor  naționale se desfășoară, „este știut faptul că majoritatea rezultatelor elevilor nu se  datorează activității pe care cadrele didactice din respectiva școală o desfășoară, ci,  mai de grabă, reprezintă rezultatul muncii «în particular», prin intermediul  meditațiilor, care ajung să se substituie activității de la clasă”. „În acest sens – spun elevii reprezentanți -, ne putem pune o întrebare legitimă referitoare la capacitatea acestor școli de a organiza clase de excelență, atât timp cât meritele pe care și le arogă în acest moment nu sunt, de fapt, datorate metodelor de predare-evaluare pe care le folosesc”.

În opinia CNE, modelul propus de Ministerul Educației (organizarea concursului de  admitere pentru maximum 90% din locuri) ar genera discrepanțe majore între  activitățile pe care le desfășoară cele două tipuri de clase astfel generate – cele de  excelență și cele „normale”, „fiind astfel promovată evidențierea diferențelor de nivel  dintre elevii aceleiași școli/ ai diferitelor școli”. Consecințele unor astfel de măsuri „ajung să fie suportate, în final, tot de către elevi: măsura ar putea genera stres și stări de anxietate care le pot afecta grav starea de bine și sănătatea mintală”.

În acest sens, Consiliul Național al Elevilor recomandă: păstrarea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a ca modalitate  de înscriere în învățământul liceal; calibrarea subiectelor de la Evaluarea Națională, astfel încât să se poată realiza o departajare clară între competențele de care dispun elevii, în baza  unor standarde de evaluare bine definite; promovarea și susținerea activității centrelor județene de excelență, „care  ar trebui să beneficieze de resurse suplimentare (materiale, umane,  financiare etc.), în așa fel încât să se poată desfășura activități care promovează excelența în astfel de unități”; implementarea obligatorie a centrelor județene de excelență, a căror activitate să fie ghidată de Centrul Național de Excelență, propus spre înființare în proiectul legislativ; oferirea posibilității pentru toate unitățile de învățământ liceal să aplice pentru statutul de unitate-pilot de excelență; oferirea posibilității pentru centrele de excelență de elaborare a unor  programe de identificare a elevilor capabili de performanțe școlare înalte, care  ulterior să beneficieze de acces la cursurile oferite de aceste instituții.

O altă recomandare vizează introducerea posibilității de înscriere în clasa a IX-a fără susținerea Evaluării Naționale și peste numărul maxim de elevi/clasă, pentru elevii care obțin performanțe înalte la olimpiadele naționale (locul I, II sau III).

Structura examenului de Bacalaureat

„La sfârșitul învățământului liceal, elevii susțin examenul de Bacalaureat, de a cărui rezultat depinde înscrierea lor în învățământul superior. Totuși, în forma actuală a acestui examen (adoptată acum mai bine de 20 de ani), elevilor nu le sunt evaluate  competențele de bază pe care ar fi trebuit să le dobândească pe parcursul liceului, ci  doar un set restrâns de cunoștințe în domeniile a trei discipline, în funcție de profil,  fiind ignorat astfel principiul interdisciplinarității și cel al transdisciplinarității. Ca  atare, diploma oferită după promovarea examenului nu este recunoscută ca fiind un  certificat al competențelor unui absolvent, ci este folosită strict ca un criteriu  eliminatoriu pentru înscrierea în învățământul superior, lucru fundamental greșit” – arată reprezentanții elevilor.

În opinia acestora, este important ca, la finalul liceului, acel set de competențe de bază pe care toți elevii, indiferent de filiera/ specializarea/ profilul pe care îl/ o urmează, „să fie evaluate în mod standardizat, printr-un examen care pune cu adevărat accentul pe  ceea ce știe să facă absolventul și pe modul în care acesta folosește informațiile  acumulate în liceu, mai degrabă decât pe seturi restrânse de cunoștințe”. Astfel,  propunerea conform căreia Bacalaureatul ar fi adaptat modelelor internaționale, prin  susținerea unei probe care evaluează competențele dobândite în toate domeniile atinse de trunchiul comun al planurilor-cadru, reprezintă o propunere agreată de Consiliul Național al Elevilor. Totodată, CNE subliniază necesitatea evaluării competențelor  lingvistice și a celor digitale, „în contextul în care lumea în care trăim este una  dinamică, globalizată și care tinde din ce în ce mai mult către digitalizare”.

În ceea ce privește proba E, propusă în noua structură a examenului de Bacalaureat, care ar trebui să evalueze competențele însușite de elev în disciplinele specifice profilului și specializării, Consiliul Național al Elevilor este de  părere că o astfel de evaluare ar trebui să fie obligatorie, nu facultativă, „deoarece, deși rolul liceului nu este să te specializeze complet într-un domeniu, ar trebui să sprijine elevii în a-și însuși un set de competențe de nivel ridicat în domeniile specifice profilului pe care îl urmează, cu precădere în ciclul superior (clasele a XI-a și  a XII-a).

În consecință, CNE recomandă: asumarea, de către Ministerul Educației, a unui „angajament ferm” cu privire la măsurile subsecvente care trebuie adoptate pentru a asigura „o implementare eficientă a unui nou tip de Bacalaureat: elaborarea unor planuri-cadru și a unor programe care să permită elevilor însușirea de competențe la nivel de bază pentru toate disciplinele din trunchiul comun și a unor competențe  avansate pentru disciplinele specifice profilului și specializării”; transformarea probei E din structura propusă a Bacalaureatului în probă  obligatorie; asigurarea unei formări continue pentru cadrele didactice, „în așa fel încât  trecerea de la un sistem de predare-evaluare axat pe cunoștințe la un sistem  axat pe competențe să se facă fără nici un fel de problemă, în mod unitar, în fiecare sală de clasă”.

M. TRIPON