Ce preocupări au avut senatorii clujeni în prima jumătate de mandat

Judeţul Cluj are patru reprezentanţi în Camera Superioară a Parlamentului. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţi legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar în timpul campaniilor electorale şi al conferinţelor de presă. Ziarul Făclia vă prezintă o analiză activităţii de doi ani de mandat a celor care au fost trimişi de clujeni în Senatul României.

Alexandru Cordoş reprezintă PSD şi a fost ales în 2012 pe listele USL în Colegiul 4 Senat, ce cuprinde zona Turda, Băişoara, Beliş şi Huedin.

În cei doi ani de mandat, Cordoş şi-a pus semnătura pe nu mai puţin de 57 de iniţiative legislative. Unele dintre acestea sînt proiecte proprii, iar la altele este coiniţiator.

Cordoş propune lege pentru instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional

Printre demersurile legislative ale senatorului clujean se numără Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53)2003 a Codului muncii, propunerea legislativă pentru modificarea art.17 din Legea nr.260 din 4 noiembrie 2008, privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, proiectul de modificare şi completare a Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr.186 din 25 iunie 2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional şi modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În prima jumătate a acestui mandat, Cordoş a susţinut 26 de declaraţii politice şi a formulat 91 de întrebări şi 56 de interpelări. Totodată, senatorul PSD de Cluj a avut trei interpelări adresate primului ministru şi a intervenit de 125 de ori în Plenul Senatului. Prin întrebările şi interpelările formulate, Cordoş a dorit să aducă lămuriri la probleme precum racordarea oraşului Huedin la conducta de gaz metan, situaţia proiectului Tarniţa-Lăpuşteşti, finalizarea sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Cluj, soluţii pentru deşeurile din lacul Beliş şi formule de sprijin pentru absolvenţii de liceu.

Nicoară a dorit un alt sistem de impozitare a veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare

Senatorul Marius Nicoară reprezintă PNL şi a fost ales pe listele USL în Colegiul 3 Senat, ce cuprinde zona Cîmpia Turzii, Gherla şi Dej. Nicoară a încercat prin instrumentele parlamentare să satisfacă interesele electoratului care l-a trimis în Parlament. În acest sens a iniţiat sau a fost coiniţiator la 42 de iniţiative legislative. Printre acestea se numără propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, propunerea legislativă privind cinematografia, proiectul legislativ privind reforma Sănătăţii, proiectul legislativ privind medicina şcolară, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie şi propunerea legislativă pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare. Nicoară a mai susţinut în cei doi ani din actualul mandat 22 de declaraţii politice, încercînd să atragă atenţia, printre altele, asupra tergiversării organizării alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, fenomenul traseismului politic şi al evoluţiei partidelor politice în funcţie de ideologia electorală. Tot Nicoară a formulat 22 de întrebări şi 17 interpelări, prin care a încercat să găsească lămuriri legate de utilizarea banilor din Fondul de rezervă bugetară, imposibilitatea încasării sumelor din amenzi de la cetăţenii de rea-credinţă, blocajul financiar de la Grădina Zoologică din Turda şi situaţia cerşetorilor din România. Tot Nicoară a mai avut 29 de luări de cuvînt în plen şi i-a cerut de cinci ori explicaţii primului ministru.

Tişe, preocupat de schimbarea legii urbanismului şi profesiei de avocat

Alin Tişe se află la primul mandat de senator, fiind ales în 2012 pe listele ARD în Colegiul 1 din Cluj-Napoca. În cei doi ani de mandat, Tişe şi-a pus semnătura pe 34 de iniţiative legislative. Prin aceste demersuri el a dorit să aducă schimbări la Legea nr.350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, la Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, la Legea 393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali şi la procedura privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere. Tişe a mai susţinut 34 de declaraţii politice şi a mai formulat 176 de întrebări şi interpelări. Prin aceste demersuri, Tişe a atras atenţia asupra necesităţii dotării Armatei Române, a lipsei unui angiograf performant la Spitalul de Urgenţă Cluj, crizei de la spitalul CFR din Cluj-Napoca şi a crizei citostaticelor. Senatorul clujean a mai avut 85 de intervenţii în Plenul Senatului şi i-a cerut de cinci ori lămuriri primului ministru.

László Attila, activitate modestă în prima jumătate de mandat

László Attila reprezintă UDMR, fiind ales în Colegiul 2 din Cluj-Napoca. Conform datelor prezentate pe site-ul Senatului, László Attila a avut cea mai slabă activitate dintre senatorii clujeni. Astfel, parlamentarul UDMR a reuşit în cei doi ani de mandat să-şi pună semnătura pe doar 15 iniţiative legislative. La capitolul declaraţii politice, bilanţul este zero. László Attila a mai reuşit să formuleze o interpelare şi să aibă şapte intervenţii în plen.

Cosmin PURIŞ