Ce opțiuni mai are Vladimir Putin în Ucraina, potrivit șefului spionajului estonian

Preşedintele rus Vladimir Putin are puţine opţiuni bune în Ucraina, unde forţele Moscovei nu reuşesc să avanseze semnificativ pe câmpul de luptă, în timp ce sancţiunile occidentale erodează resursele Rusiei, a declarat şeful spionajului estonian, Kaupo Rosin, într-un interviu rezumat luni de Reuters.

Directorul general al serviciului de informaţii externe al Estoniei a declarat la Tallinn pentru agenţia citată că Rusia pierde mai multe efective decât recrutează în al cincilea an de război în Ucraina, iar o mobilizare generală ar fi foarte nepopulară şi posibil destabilizatoare.

„Toţi aceşti factori luaţi împreună creează o situaţie în care unii ruşi, inclusiv la niveluri înalte, înţeleg că au o mare problemă. Este greu de spus ce crede Putin despre asta, dar cred că toţi aceşti factori încep să îşi găsească drumul spre luarea deciziilor.

În ultimele luni, forţele ruse au înregistrat cele mai lente înaintări în Ucraina din 2023, la un an de când şi-au început invazia în această ţară. Economia Rusiei, în valoare de 3.000 de miliarde de dolari, s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru din 2026. Putin afirmă că măsurile guvernului său pentru stimularea economiei încep să dea rezultate pozitive; el a spus de mai multe ori că forţele ruse vor continua să lupte până la atingerea tuturor obiectivelor. Rosin a apreciat că principalul motiv din care situaţia financiară a Rusiei este „atât de rea” îl constituie sancţiunile în domeniul financiar, care sunt într-adevăr dăunătoare.

„Cred că (ruşii) trebuie să facă acum alegeri foarte dificile. Este greu de prevăzut ce vor decide în situaţia actuală”, a adăugat el.

Estonia, care are frontieră terestră cu Rusia, este unul din cei mai hotărâţi susţinători ai Ucrainei în NATO şi Uniunea Europeană şi le-a cerut insistent aliaţilor să facă presiuni mai mari asupra Moscovei.

„Mesajul meu este deci să insistăm” cu sancţiunile. „Nu e momentul să ezităm, hai să continuăm pur şi simplu”, a îndemnat directorul serviciului cunoscut ca VLA (Välisluureamet).

Un alt şef al unui serviciu european de spionaj a declarat agenţiei Reuters, sub rezerva anonimatului, că se văd indicii mai puternice ale presiunilor asupra Rusiei, însă aparent nu sunt semne că Moscova îşi schimbă calculele privind războiul. „Îmi e foarte greu să văd că ar putea renunţa la obiectivul lor de a obţine întreaga regiune a Donbasului (…) iar în esenţă Rusia nu se grăbeşte”.

În negocierile de pace mediate de Statele Unite, Rusia a insistat că Ucraina trebuie să se retragă din Donbas în cadrul oricărui acord. Kievul a respins această pretenţie.

Regiunea Donbas include provinciile Luhansk şi Doneţk, iar ucrainenii au reuşit să apere o parte din acest teritoriu împotriva ofensive ruse.

Şeful din serviciile secrete care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea a adăugat că Rusia nu pare să îşi modereze obiectivele sau că ar fi posibil „un mare progres” în viitorul previzibil. El a apreciat că societatea rusă este rezistentă, iar „să crezi că conducerea Rusiei se erodează în vreun fel sau că Putin este în vreun fel ameninţat (intern) înseamnă să îţi faci iluzii”.

Rosin a anticipat că Rusia nu va renunţa la subjugarea Ucrainei atâta timp cât Putin rămâne la putere şi că îşi va menţine efective semnificative la frontiera ucraineană chiar şi după încheierea conflictului. Mai mult, după încetarea luptelor Moscova va încerca să îşi extindă prezenţa militară la frontiera cu NATO şi să urmărească dominaţia militară „din Arctica până la Marea Neagră”. „Ambiţiile sunt foarte, foarte mari de partea rusă”, a apreciat el, prevăzând că ruşii îşi vor continua sabotajele în Occident indiferent de pericolele pentru civili.

Rusia a negat permanent orice implicare în planificări sau operaţiuni de sabotaj şi respinge acuzaţiile occidentale în acest sens ca încercări de a provoca teamă. Potrivit lui Rosin, „Rusia nu crede că (astfel de atacuri) pot declanşa un război de amploare”. AGERPRES