Casa Îndurării

Sub o fereastră luminată festiv am observat, ghemuită, o umbră. Era singurătatea. Nu-i așa că ori de câte ori se apropie sărbătorile ceva în noi revine dureros? Am văzut serile acestea suflete pustii, ca niște năluci, stând ascunse sub cetina unui brad, la marginea orasului, așteptând parcă un miracol. Niciodată singurătatea nu doare mai tare ca de sărbători.

You need to be logged in to view the rest of the content. Te rugam . Nu sunteti inca membru ? Inscrieti-va

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.