Casa Albă atenţionează Iranul: SUA vor apăra Israelul

Nezavisimaia Gazeta

Washingtonul este gata cu orice preţ să nu admită apariţia de arme nucleare în Iran, a declarat vicepreşedintele SUA, Joe Biden. În acelaşi timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat SUA să adauge la sancţiunile economice şi “ameninţarea reală privind utilizarea forţei militare”. Cu toate acestea, Washingtonul şi Tel Avivul sînt deocamdată de părere că momentul pentru o intervenţie armată nu a sosit încă, dar că a rămas puţin timp pentru găsirea unei soluţii paşnice.

Declaraţii asemănătoare au fost făcute la Riad de către secretarul de stat al SUA, John Kerrry. Acesta a declarat că mai există timp pentru o soluţionare politică a problemei iraniene, cu condiţia ca “iranienii să manifeste seriozitate” faţă de propunerea grupului celor şase, dată publicităţii la negocierile de la Alma Ata. La sfîrşitul lui februarie, în Kazahstan s-a desfăşurat o nouă rundă de negocieri în format şase plus unu (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania şi reprezentanţi ai Iranului). Grupul celor şase a propus slăbirea sancţiunilor, cu condiţia ca Teheranul să oprească activitatea uzinei subterane pentru îmbogăţirea uraniului de la Fordo. Însă, şeful delegaţiei iraniene, Saeed Jalili, a declarat la acea dată că pentru închiderea acestei uzine nu există niciun temei.

În faţa participanţilor de la conferinţa AIPAC a mai susţinut un discurs, prin conexiune video, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a declarat că Iranul continuă să-şi realizeze programul nuclear şi se apropie de “linia roşie”, însă deocamdată nu a trecut de ea. Prin “linie roşie” Netanyahu înţelege momentul cînd Iranul va aduna o cantitate suficientă de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20%, pentru a fabrica, după o îmbogăţire pînă la concentraţia necesară destinaţiei militare, o încărcătură pentru focoase nucleare. Fereydoon Abbasi-Davani, şeful Organizaţiei Iraniene pentru Energie Nucleară, a declarat pentru mass-media că Iranul este pe cale de a finaliza producţia şi montarea a 3.000 de centrifuge de nouă generaţie la uzina pentru producere a uraniului din Natanz.

Între timp, potrivit mass-media americane, în relaţiile dintre Israel şi Administraţia americană a survenit o nouă etapă. A dispărut tensiunea care înainte s-a făcut simţită de-a lungul întregului prim mandat al lui Barack Obama. Principala cauză a respectivei tensiuni o constituia presiunea pe care Washingtonul o exercita asupra Tel Avivului în problema coloniilor din Cisiordania, pentru a obţine reluarea negocierilor israeliano-palestiniene. Preşedintele american era considerat activist antiisraelian şi chiar suspectat de antisemitism.

În timpul actualei conferinţe a AIPAC, Biden nu a menţionat deloc problema coloniilor evreieşti şi nu a spus nimic despre reluarea negocierilor cu palestinienii. În schimb, vicepreşedintele american nu s-a zgîrcit în promisiuni conform cărora SUA vor continua să sprijine necondiţionat Israelul, politic şi financiar.

Semnificativ este faptul că, în ajunul conferinţei AIPAC, la Camera Reprezentanţilor din Congresul american a fost înaintat un proiect de lege elaborat împreună de democraţi şi republicani şi care proclamă Israelul “principalul partener strategic” al SUA.