CARTEA, O PUNTE

Sînt felurite modalităţile prin care preocupările de acelaşi fel ale mai multor persoane le aduc pe acestea în aceeaşi sferă cuprinzătoare a aptitudinilor şi chiar a talentelor cu care sînt înzestrate. Se construiesc adevărate punţi la nivelul cărora se realizează schimbul de impresii, dar şi o competiţie benefică şi chiar armonizarea intereselor celor implicaţi în formarea elevilor, bunăoară. Am publicat recent, la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, volumul de haibun, haiku şi tanka intitulat La mîna lui Cronos. Ilustraţiile copertelor aparţin cunoscutului grafician clujean Virgil Tomuleţ, iar desenele Haiku sînt realizate de Cristina Groza, elevă a Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca. În primele pagini ale cărţii am găsit că e firesc să aştern gînduri despre prietenii mei elevii, învăţătorii şi profesorii cu care colaborez în coordonarea cenaclului Poiesis de la Colegiul Naţional „George Coşbuc”, precum şi a cenaclului Iosif Vulcan de la Liceul „Nicolae Jiga” din Tinca, judeţul Bihor.La sfîrşit de noiembrie, cu două zile înainte de Marea Sărbătoare a României, am reuşit să lansez cartea la ambele unităţi de învăţămînt.

La Cluj-Napoca am avut privilegiul să mă aflu într-o sală plină de elevi ai profesoarei de limba şi literatura română de la Colegiul clujean, doamna Gianina Zegreanu, mereu atentă la evoluţia propriilor elevi, dar şi alături de Nadia Fărcaş Baciu, datorită seriozităţii căreia volumul a ieşit la timp de sub tipar, în condiţii excelente. Rareş Fărcaş, coordonatorul colecţiei Cărţile copilăriei, a avut o intervenţie frumoasă, recitînd o poezie de George Coşbuc. Prof. Zegreanu, membrii cenaclului Poiesis şi cu mine am citit din propriile creaţii în aplauzele celor prezenţi la activitate.

A doua zi m-am aflat la Liceul tincan, alături de inimoasa dnă învăţătoare Minodora Popa şi de dnul învăţător Iulius. Am lansat cartea înconjurată de alţi prieteni şcolari. Dragostea lor pentru meleagurile tincane se conturează din an în an tot mai mult. Şcolarii au în grijă un părculeţ pe care l-au amenajat împreună cu dascălii lor.

Să vă mai spun despre bucuria cu care le-am acordat autografe? E firesc ca ei să rămînă cu volumul care aminteşte despre cenaclul din care fac parte, un document peste ani din care reiese talentul lor incipient şi preocupările comune la vîrsta la care orice taină descifrată poate deveni reazem pentru profesiunea viitoare.

A consemnat Genţiana GROZA