Care sunt și de unde provin veniturile unei gospodării românești

Veniturile totale au fost anul trecut, în medie, de 5.683 lei lunar pe gospodărie şi de 2.243,4 lei pe persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% faţă de 2020, însă există diferențe notabile în funcție de gradul de școlarizare al membrilor gospodăriei, mediul de rezidență (urban sau rural), precum și zona din care face parte gospodăria.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o veniturile băneşti (93,5%). Ponderea veniturilor în natură a fost de 6,5% din veniturile gospodăriilor, în scădere cu 0,7% faţă de anul anterior. Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată şi de ponderea relativ scăzută a veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat doar 1,6% din veniturile totale.

Salariile şi celelalte venituri asociate au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (69%). Totuşi, contribuţia lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care caracterizează economiile de piaţă dezvoltate. Această situaţie este legată de numărul relativ mic de salariaţi din componenţa gospodăriilor (0,9 salariaţi/gospodărie). O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor gospodăriilor o reprezintă cele din prestaţii sociale (19,1%), în uşoară creştere (cu 0,1%) faţă de 2020.

Care gospodării au venituri mai mari
Veniturile medii lunare ale gospodăriilor în care capul acesteia este absolvent al învăţământului superior au fost de 3,6 ori mai mari decât ale celor în care capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,9 ori mai mari decât ale celor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar.
Nivelul cel mai ridicat al veniturilor medii lunare s-a regăsit la gospodăriile cu grupa de vârstă 35-49 ani (7.680,7 lei), iar cel mai scăzut la cele de 15-24 ani (4.179,7 lei) şi la cele de 65 ani şi peste (3.318,9 lei). Gospodăriile conduse de persoane de 65 ani sunt, în proporţie de 97,6%, gospodării de pensionari. Din veniturile acestora, 9,8% sunt venituri în natură şi 59,4% venituri din pensii.
Nivelul cel mai ridicat al veniturilor se regăseşte la gospodăriile conduse de persoane de sex masculin (6.347,9 lei lunar), de 1,1 ori mai mare decât media pe ansamblul gospodăriilor şi de 1,6 ori mai mare decât al gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin. Veniturile gospodăriilor conduse de persoane de sex feminin s-au situat la 62,1% din nivelul veniturilor gospodăriilor conduse de persoane de sex masculin şi cu 30,7% sub media ansamblului gospodăriilor .

Gospodăriile din orașe, mai înstărite decât cele de la țară
Diferenţe de nivel între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat şi în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,5% mai mari decât ale celor din mediul rural.

În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 75,6% din salarii, 17,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 3,8% din total. În mediul rural, principala sursă a venituri a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 15,6% din total. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (11,4% din totalul veniturilor), veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,2% din total. O contribuţie importantă a revenit şi veniturilor salariale (56,8%) şi celor din prestaţii sociale (21,9%).

Cele mai bogate și cele mai sărace regiuni din țară

Cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (8.546,6 lei pe gospodărie), iar cele mai scăzute în Nord-Est, formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui (4.552,6 lei pe gospodărie). Principala sursă de formare a veniturilor a fost salariul, însă cu un aport mai scăzut în regiunea Nord-Est (2.671,4 lei lunar pe gospodărie, cu 31,8% mai mic decât media) şi considerabil mai mare în regiunea Bucureşti-Ilfov (6.859,9 lei lunar pe gospodărie, cu 75% mai mare decât media).
O altă categorie de venituri cu o pondere importantă o reprezintă veniturile din prestaţii sociale, care au depăşit 20% aproape în toate regiunile (15% în Bucureşti-Ilfov).
Veniturile în natură constituie, de asemenea, o sursă cu pondere mare în toate regiunile: între 6%, atât în Sud-Muntenia cât şi Centru, respectiv, 11,1% în Nord-Est, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov (2,2%).