Canalul dintre Marea Britanie şi UE se lărgeşte

 El Pais

Canalul se lăţeşte. Distanţa care separă Europa continentală de insulele britanice creşte lent dar constant.

În Marea Britanie, resentimentul este intuitiv, interior: nimic din ceea ce există de cealaltă parte a canalului nu poate fi mai bun decît la ei. Şi, în al doilea rînd, pentru că în Germania, Franţa şi Spania aproape toată lumea a ajuns să creadă în Europa. În Marea Britanie nu s-a întîmplat niciodată. Mereu au existat dubii în rîndul marii majorităţi a populaţiei şi al clasei politice. Aderarea la Uniunea Europeană, în 1973, a venit din mîna unui conservator, Edward Heath, în pofida ostilităţii sindicatelor şi a multor laburişti. Acum aproape că nu mai există politicieni britanici care să apere serios UE. Nici măcar liberal-democraţii. Alinierea lor cu dreapta tory şi susţinerea de a fi tăiate fondurile europene, contrar a ceea ce susţin cu cheltuielile publice laburiştii, par pe punctul de a trece linia roşie, care îi desparte pe cei care sînt pro sau contra UE.

Totuşi sînt încă departe de eurofobia care domneşte în Partidul Conservator. Cel puţin în vremea lui Thatcher şi a lui Major partidul era divizat: existau încă proeuropeni care îndrăzneau să se declare ca atare. Azi nici măcar controversatul Ken Clarke nu mai pare dispus să o facă. Nu este vorba doar de retorică: mişcarea antieuropeană se arată din mers, iar David Cameron merge mai repede de cît pare. Este adevărat că se opune virulent convocării unui referendum privind rămînerea în UE şi că şi-a flexibilizat poziţia privind repatrierea anumitor puteri. Dar i-a scos pe tories din Partidul Popular European, a rămas în afara Tratatului de Stabilitate Financiară, ameninţă să se opună prin veto bugetelor europene în noiembrie şi să facă acelaşi lucru şi pentru a apăra interesele din City. Dar, mai ales, şi-a exprimat intenţia de a abandona în bloc politica europeană de cooperare în materie de poliţie şi justiţie.

Este o decizie fundamentală, pe care serviciile de securitate şi cele judiciare o privesc cu resentiment, dar care încîntă tabloidele şi sectoarele cele mai antieuropene. Este şi o decizie care va trebui precedată de negocieri intense cu Bruxelles-ul şi cu partenerii europeni cei mai apropiaţi pentru că exceptarea “opt-out” de care beneficiază Marea Britanie o obligă să lase acest capitol în bloc, vrînd totuşi să menţină multe politici concrete. Este prima aplicaţie serioasă a aşa-numitei “Europa a la carte”. Şi care va face ca insulele britanice să se distanţeze şi mai mult de continent.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.