C. Tăriceanu: Îmi pare rău că relaţia dintre România şi Ungaria cunoaşte o anumită degradare

Liderul deputaţilor liberali, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a exprimat regretul, joi, la Tîrgu Mureş, faţă de degradarea relaţiilor dintre România şi Ungaria şi a condamnat atitudinea “inacceptabilă” a autorităţilor ungare de a se raporta la personalităţi care au avut ”activităţi recunoscute de factură fascistă, antisemită, ultranaţionalistă şi revizionistă”.

“Nu trebuie să ne mire că la nivel european aceste atitudini, care devin emblematice pentru Guvernul Orban, sunt sancţionate, fără niciun fel de rezervă, de presă, de organizaţiile civile, de autorităţile publice. Şi-mi pare rău că relaţia dintre România şi Ungaria, care era pusă pe un făgaş excelent, din păcate, în ultimii ani, cunoaşte o anumită degradare, iar astfel de gesturi nu fac altceva decît să constituie ameninţări serioase la buna relaţie dintre cele două ţări (…) Deci sunt două aspecte care trebuie clar subliniate şi condamnate. Primul e legat de atitudinea inacceptabilă a autorităţilor maghiare de a se raporta la personalităţi care au avut activităţi recunoscute de factură fascistă, antisemită, ultranaţionalistă şi revizionistă; În al doilea rînd, este regretabilă atitudinea oficialităţilor maghiare de a se implica în activitatea politică a unora dintre formaţiuni, de a-i sprijini pe unii în detrimentul altora. Nu faţă de partidele româneşti este această problemă, faţă de partidele care reprezintă minoritatea maghiară”, a accentuat Tăriceanu, într-o conferinţă de presă.

Fostul premier a susţinut că implicarea preşedintelui Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, într-o campanie electorală a unui partid din România este ceva “cu totul şi cu totul nefiresc”.

“În vremea lui Ceauşescu, diaspora românească – considerată un pericol pentru regimul comunist – era infiltrată cu agenţi a Securităţii în aşa fel încît să încerce o atomizare a ei, să nu-i dea capacitatea să se coaguleze şi să devină o forţă care să critice guvernul comunist. Cam acelaşi lucru fac autorităţile ungare, subminînd organizarea politică a maghiarilor din România, sprijinind o formaţiune în detrimentul alteia, şi care pînă la urmă, sigur, va crea o problemă pentru că în acest fel, dacă se atomizează mişcarea politică, s-ar putea ca, cu toată disponibilitatea pe care o avem noi, românii, faţă de reprezentarea minorităţilor, să aibă o problemă minoritatea maghiară să se reprezinte, în baza legilor şi Constituţiei, în Parlament, că nu vor mai putea să atingă pragul de reprezentare. La asta vreau să mă refer în mod clar şi direct”, a subliniat Călin Popescu Tăriceanu.

Acesta a arătat că în perioada în care a fost prim ministru a avut o iniţiativă, în acord cu Guvernul ungar, şi erau organizate anual întîlniri de guvern comune româno-maghiare. Tăriceanu a spus că această modalitate de a vedea relaţiile de vecinătate dintre două ţări “a constituit un model la nivel european şi a fost salutat de toţi liderii europeni importanţi ca formulă dătătoare de exemplu pentru modul în care trebuie să se statueze relaţiile între două state vecine, care în trecut au avut anumite diferende sau au cunoscut anumite tensiuni”.

În ceea ce priveşte demersul de reînhumare a osemintelor scriitorului Nyiro Jozsef, Tăriceanu a spus că trecutul politic al acestuia este “de necontestat” şi că acesta “este legat de politicile naţionaliste, antisemite şi fasciste”.

“M-aş fi aşteptat din partea autorităţilor ungare la o atitudine total diferită, aşa cum se întîmplă peste tot în Europa unde reînvierea sau readucerea în actualitate a unor astfel de personaje este complet ieşită din orice cadru de dezbatere publică. Mai mult de atît, toţi aceşti oameni al căror trecut este legat de perioada fascismului, cu toate ororile pe care le-a adus fascismul, sunt persoane care nu mai au niciun fel de reprezentare şi nu se mai regăsesc în cărţile de istorie decît la capitolul “aşa nu se face”, dar nu mai sunt persoane care să fie comemorate, persoane de care să se lege manifestări publice de comemorare”, a arătat deputatul.

Tăriceanu a susţinut că şi în România au fost tentative de reconsiderare a mareşalului Ion Antonescu şi că acestea au fost “curmate din faşă” pentru că “şi la noi se treziseră unii să ridice statui, să boteze străzi, pieţe şi aşa mai departe şi autorităţile au avut atitudinea corectă pe care toţi europeni o au faţă de cei care au fost implicaţi în astfel de activităţi condamnaţi ca şi criminali de război”.

“Şi Nyiro Jozsef face parte din aceeaşi categorie, că a trebuit să fugă din Ungaria după război. Cred că atitudinea autorităţilor române în această privinţă este una corectă, de a nu permite readucerea în actualitate a unor astfel de personaje care, după părerea mea, constituie exemplu negativ pentru generaţiile prezente şi viitoare şi este blamabilă atitudinea autorităţilor ungare, pentru că domnul Kover nu este, în momentul în care vine în România, o persoană oarecare. El nu se poate disocia de calitatea de înaltă oficialitate a statului ungar, este preşedinte al Parlamentului. Nu poate să lase la graniţă eticheta asta, eticheta e lipită de el atîta vreme cît va fi în funcţie”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.