Bulgaria ar pierde dacă diferendul cu România ar ajunge la Haga sau Hamburg

Agerpres

Folosirea metodei echidistanţei pentru rezolvarea diferendului dintre Bulgaria şi România nu este în interesul Sofiei, scrie cotidianul 24 Ceasa, citîndu-l pe Solomon Passy, fost ministru de externe al Bulgariei în perioada 2001-2005. Folosirea acestei metode a fost propusă de secretarul de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Într-un interviu acordat Agerpres, Aurescu afirmă că, în cazul în care negocierile dintre cele două state eşuează, diferendul ar putea fi adus, dacă părţile sînt de acord, în faţa Curţii de Justiţie de la Haga sau a Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg.

Românii vorbesc despre un arbitraj internaţional pentru că ştiu foarte bine că Curtea de Justiţie de la Haga şi Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg folosesc această metodă. Prin urmare, este aproape cert că, în cazul în care problema noastră ajunge acolo, decizia va fi bună pentru Bucureşti. Exact aşa s-a întîmplat în anul 2009, cînd România a reuşit să pună mîna pe o parte impresionantă din zona economică a Ucrainei, cu zăcăminte de gaze şi petrol, comentează editorialistul Gheorghi Milkov.

În schimb, Bulgaria vrea să fie aplicat acordul la care s-a ajuns în anii “50 ai secolului trecut, cînd cele două ţări au stabilit să fie amplasată o geamandură la o distanţa de 4 kilometri de ţărm, urmînd paralela care reprezintă o continuare a frontierei de stat. Cele două ţări au convenit ca de la această geamandură să plece viitoarea delimitare a zonelor economice ale celor două ţări. Astăzi geamandura care a fost amplasată în anul 1956 nu mai este şi se presupune că a fost distrusă de români. Punctul unde s-a aflat însă este cunoscut, coordonatele lui se află într-un protocol interguvernamental semnat în anul 1957. În anul 1992, ministrul bulgar al internelor, Iordan Sokolov, a constatat că semnul plutitor care separă apele teritoriale ale Bulgariei şi României a dispărut. Un an mai tîrziu, în 1993, negocierile bulgaro-române pentru delimitarea zonelor maritime au fost reluate după o pauză de circa 40 de ani, afirmă ziarul.

Jurnalistul Gheorghi Milkov comentează că litigiul dintre Bulgaria şi România pare mult mai simplu de rezolvat decît diferendele similare dintre România şi Ucraina sau Bulgaria şi Turcia, pentru că nu există insule, guri de rîuri, golfuri sau alte forme de relief care ar fi putut îngreuna delimitarea. Poate exact din această cauză, ani la rînd nimeni nu a observat că nu există un acord de delimitare.

Diferendul dintre Bulgaria şi Turcia a fost rezolvat în anul 1997, cînd experţii au avut nevoie de 50 zile ca să soluţioneze o dispută mai veche de 50 de ani. Cel mai probabil şi în cazul disputei între Bulgaria şi România va fi nevoie de o întîlnire între premierii celor două ţări, mai scrie 24 Ceasa.

De amintit că ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a declarat, într-o emisiune la Digi 24, că “există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat, ceea ce a generat o serie de reacţii la Sofia. “Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cît se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a declarat că ministrul afacerilor externe al României a vorbit de “o problemă nesoluţionată şi nu de o pretenţie teritorială”.