Brandul Clujana ar putea fi salvat prin intrarea fabricii în insolvenţă

 Proaspăt numit ca reprezentant al administraţie judeţene – în calitate de acţionar majoritar – în Adunarea Generală a Acţionarilor, consilierul PP-DD Axente Husar, a propus demararea procedurii de intrare în insolvenţă. Problema a fost ridicată la capitolul Diverse al şedinţei ordinare a deliberativului judeţean, desfăşurată la sfîrşitul lunii trecute. Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, consideră că aceasta este singura soluţie de limitare a datoriilor pe care le are unitatea „Clujana are nişte datorii istorice, în jur de 1,3-1,4 milioane de euro, iar insolvenţa constituie o soluţie financiară de reorganizare, care nu schimbă cu nimic raporturile de muncă din interiorul fabricii, decît raporturile dintre datornici şi creditori. Insolvenţa este o măsură care se face voit, pentru a îngheţa datoriile – este o măsură care se practică în mod curent în România”, a arată Uioreanu.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, Daniel Mihiş, spune că va recomanda forului pe care îl conduce demararea procedurilor de intrare în insolvenţă, decizia urmînd să fie luată în maximum trei luni. Totodată, Mihiş precizează că aproape jumătate din datorie o reprezintă penalităţile şi comisioanele. „Voi recomanda determinarea situaţiei de insolvenţă, dacă există altă soluţie de a trece peste datoriile de 1,4 milioane de euro pe care le avem. Acum patru ani fabrica nu avea datorii nici către terţi, nici către bugetul consolidat. Din 2008 pînă în prezent s-a ajuns la o datorie de aproape 1,4 milioane de euro către bugetul consolidat, dar 40% sînt comisioane şi penalităţi tot către bugetul consolidat. Avînd în vedere că este o sumă considerabilă, nu avem cum să o acoperim această datorie din profitul realizat din producţie”, subliniază preşedintele CA al „Clujana”.

Daniel Mihiş spune că intrarea în insolvenţă ar ajuta societatea să nu mai acumuleze penalităţi la datoriile existente şi, totodată, prin această procedură s-ar putea obţine o eşalonare a plăţii datoriilor existente. „În momentul în care se va decide intrarea în insolvenţă, se va bloca această datorie. Se face o reorganizare, se numeşte un administrator judiciar care va prelua societatea”, explică Mihiş. Acesta precizează că insolvenţa nu presupune închiderea fabricii; dimpotrivă există posibilitatea relansării societăţii. „Nu se pierd locurile de muncă, dimpotrivă, activitatea va continua. Am mai încheiat un contract cu o firmă şi există speranţe pentru extinderea activităţii în sistem lohn – am avut discuţii cu alţi doi investitori, dintre care unul foarte mare, german. Realitatea este că, deocamdată, „Clujana” produce 90% în sistem lohn, restul fiind producţia pentru cele două magazine pe care le avem. Practic, am ales să lucrăm în sistem lohn în primul rînd pentru a salva locurile de muncă, dar avem logistica necesară şi mîna de lucru pentru a produce mult mai mult”, afirmă preşedintele CA

Al „Clujana”, Daniel Mihiş. Potrivit acestuia, în prezent societatea are 360 de angajaţi, incluzînd personalul TESA. Conform ultimelor date financiare, în 2011 „Clujana” avea venituri de 11,5 milioane de lei şi cheltuieli de 15 milioane.

Amintim că, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, datînd din vara anului trecut, în perioada administraţiei PDL, societatea subordonată CJ a acordat foştilor directorilor generali şi foştilor membri în CA salarii, respectiv indemnizaţii mai mari decît prevede legea. Mai mult, acelaşi raport arată că fostul director al societăţii, Radu Ţărmure, a ridicat importante sume de bani din casieriile magazinelor. Potrivit documentului citat, suma totală luată de Tărmure se ridică la 111.707 lei, din care, la momentul controlului, acesta restituise – în bani şi documente justifiative – doar 95.000 de lei. Fiind restituită cu întîrziere, Curtea de Conturi a procedat la calcularea unor penalităţi de întîrziere în cunatum de 121.443 de lei, se mai precizează în raport. Potrivit actualului director adjunct al Clujana, Florin Drădiciu, în momentul de faţă există deschise acţiuni în instanţă, în vederea recuperării întregului prejudiciu creat.

Adriana STUPAR