Bosnia-Herţegovina: Un recensămînt cu risc crescut

Courrier International

Pentru prima dată în ultimii peste 20 de ani, Bosnia-Herţegovina desfăşoară un recensămînt al populaţiei, în perioada 1-15 octombrie. Odată informaţiile statistice strînse şi grupate, ţara va cunoaşte cifrele oficiale privind numărul de locuitori, de gospodării, de ferme, de bovine şi de alte valori.

Pentru un asemenea recensămînt era, într-adevăr, timpul, în condiţiile în care cele din 2001 şi 2011 nu s-au desfăşurat conform criteriilor Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), în lipsa unei înţelegeri între liderii politici ai acestei ţări, unde totul este superpolitizat.

Astfel, informaţiile privind numărul musulmanilor bosniaci, sîrbilor şi croaţilor care locuiesc în Bosnia-Herţegovina, repartiţia musulmanilor, ortodocşilor şi catolicilor sau privind limba pe care o vorbesc aceştia au devenit “problema centrală” pentru elitele politice ale ţării. Toate celelalte informaţii care ţin de viaţa reală, cum ar fi numărul de spitale şi de şcoli de care ar fi nevoie, suprafaţa terenurilor cultivabile sau numărul de persoane care au un loc de muncă, au fost împinse în plan secund.

Fără îndoială, recensămîntul riscă să dezvăluie starea reală a consecinţelor războiului care a avut loc în Bosnia-Herţegovina în 1992-1995, în special modificările demografice cauzate de epurarea etnică şi de obstrucţionarea reîntoarcerii refugiaţilor. Toate acestea vor fi în mod clar interpretate în mod tendenţios.

Cu toate acestea, liderii naţionali nu-şi fac probleme din acest punct de vedere. Ei se preocupă în special de viitoarea structură etnică pe care recensămîntul o va dezvălui, cu atît mai mult cu cît aceasta va servi drept bază pentru repartizarea posturilor ministeriale, din sistemul judiciar sau din consiliile administrative ale marilor întreprinderi. Pe scurt, a tuturor funcţiilor bine remunerate din instituţiile publice, începînd de la colectivităţile locale, trecînd prin cantoane şi entităţi (Bosnia-Herţegovina este compusă din două entităţi: Federaţia croato-bosniacă sau croato-musulmană şi Republica sîrbă a Bosniei sau Republika Srpska) pînă la vîrful statului.

De mai mult de un deceniu, egalitatea între grupurile etnice care formează ţara (musulmanii bosniaci, sîrbii şi croaţii) este garantată la nivelul statului central şi al entităţilor regionale. Însă, în realitate, doar unele legi care garantează acest lucru sînt aplicate. Astfel, egalitatea între grupurile etnice este respectată doar în domeniul justiţiei şi la vîrful puterii executive şi legislative în cadrul entităţilor locale.

Totodată, cei care îşi îndeamnă azi concetăţenii să-şi declare în mod clar apartenenţa etnică şi religioasă nu sînt foarte convingători. În afară de eternele lor lamentări privind non-aplicarea legilor, ei au făcut foarte puţine demersuri concrete pentru a schimba actuala stare de lucruri.

În condiţiile în care apelurile repetate care subliniază importanţa declarării apartenenţei etnice, confesionale şi a limbii vorbite nu sînt suficiente pentru bosniaci, Alianţa social-democraţilor independenţi (Snsd, partid sîrb) a amintit de “obligaţia” populaţiei de etnie sîrbă de a se declara cetăţeni ai Republicii Srpska. Această insinuare nu poate decît să ofere noi atuuri pentru premierul Republicii sîrbe a Bosniei, Milorad Dodik, şi acoliţii săi, şi să alimenteze discursul lor potrivit căruia Republika Serbska constituie un stat separat.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.