Blocul democrat, „o inițiativă care vine mai degrabă din partea PSD, decât a PNL”

Partidele politice au reluat discuțiile pentru alegerile de anul viitor și construiesc alianțe electorale, respectiv gândesc strategii pe termen scurt și mediu, în vederea maximizării rezultatelor. În ultima vreme, în rândul celor de la putere, dar mai mult între PSD-iști, s-a tot vorbit de un posibil bloc democrat sub umbrela căruia PSD și PNL să meargă împreună la alegerile din 2024. De cealaltă parte, trei partide din opoziție – USR, PMP, Forța dreptei- continuă să negocieze pentru alcătuirea polului de dreapta, ca „alternativă la actuala coaliție de guvernare”. Nu în ultimul rând, AUR și SOS România își pregătesc propriile „tactici” pentru cele patru scrutinuri de anul viitor.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, realizează o radiografie a actualității politice, în contextul pregătirilor pe care le fac partidele românești pentru cursele electorale care urmează. În opinia sa, blocul democrat este mai degrabă o inițiativă a social democraților decât a liberalilor, care nu se prea grăbesc în acest sens.

„Acest bloc democrat este o inițiativă care vine mai degrabă din partea Partidului Social Democrat care are ca și fundament dorința de a face ca PNL să nu devină un potențial inamic al PSD în campania electorală. PSD este centrul puterii acum și are și funcția de premier, este natural ca în economia alegerilor din 2024 majoritatea atacurilor să fie îndreptate asupra PSD. Partidul Social Democrat stă destul de bine în sondaje, comparativ cu PNL, lucrurile se pot însă răsturna așa cum am văzut în 2020.

Deci, această inițiativă este dorința PSD de a-și securitiza alegerile din 2024, prin anularea șanselor ca PNL să îi fie adversar. Din perspectiva economiei electorale, prezentarea unei liste comune PNL-PSD sub forma blocului democrat sau sub o altă denumire nu este deloc un lucru pozitiv pentru cele două partide și evident, în special pentru partidul acum mai mic dintre cele două, și anume PNL. De asemenea, dacă ar prezenta liste comune, și-ar atrage evident toate criticile și s-ar expune în mod inutil – toate criticile din partea opoziției și în special din partea AUR care ar putea să capitalizeze, atacând singurul mare adversar care vrea să neutralizeze democrația șamd.

Această mișcare este, deci, contraproductivă într-un calcul electoral propriu zis, însă este mult mai puțin dăunătoare PSD-ului care și-ar garanta neutralizarea PNL, decât pentru PNL care ar plăti integral toate polițele – a guvernării în ansamblul său, al alianței cu PSD. Și se pare că în PNL există o serie de voci critice față de o asemenea inițiativă. După părerea mea, este puțin probabil ca PNL în ansamblul său să marșeze în favoarea unor candidaturi comune cu PSD, deși în repetate rânduri s-au exprimat în favoarea continuării alianței cu PSD după 2024.”, subliniază Sergiu Miscoiu.

Nici polul de dreapta nu este neapărat o miscare de mare succes: „În sondaje, USR apare în jurul a 11%, PMP în mod neașteptat este în continuare undeva în jurul a 4%, în multe sondaje, nu s-a erodat foarte mult, există în continuare o serie de probabil foști alegători ai lui Traian Băsescu – și în acest context sigur că ar putea matematic să obțină un scor în jurul a 12-15%. Problema majoră este că actualele cercetări sociologice nu reflectă dinamica alegerilor, sunt cumva statice. În ultimul sondaj am văzut că partidul doamei Șoșoacă, SOS România pare totuși să aibă un electorat propriu care este mai radical decât cel al AUR, AUR căutând să se modereze în diverse ipostaze. Concurența polului dreptei cu acest tip de partide, AUR și acest SOS România, s-ar putea să-i fie detrimental acestui pol al dreptei, în sensul în care o parte dintre alegătorii săi ar putea să opteze pentru variantele mai radicale și mai ales cu șanse mai mari să lovească în sistem.

Deci, între acestea, pericolul nu este o alianță, ci capacitatea AUR plus SOS România să ia alegători din polul dreptei și să îi împingă (n.red pe cei care alcatuiesc polul de dreapta) undeva înspre o zonă a derizoriului politic, dinamica electorală s-ar putea să meargă și în această direcție. Ideea de a forma un pol nu este una greșită, este totuși dificil ca USR să reușească să se îmbine ideologic cu totul cu partide care își asumă o ideologie de dreapta cu accente ușor naționaliste, la rândul lor, foarte clasice, foarte conservatoare, nu pare deloc să fie aceeași imagine pe care USR a promovat-o în alegerile în care a reușit să progreseze, adică după 2016 și mai ales 2020. Și aici este o problemă, cum se vor îmbina aceste viziuni electorale și cât va conta faptul că vor încerca să facă opoziție actualei coaliții guvernamentale”.

Pe de altă parte, AUR se distanțează de SOS România.

„AUR a căutat să se notabilizeze sau centrifice, a căutat să își clădească o imagine de partid serios, care abordează dintr-o perspectivă critică marile probleme ale României și pe mai multe modele care au existat în Europa de-a lungul timpului, să facă din doamna Șoșoacă și partidul său un fel de sperietoare, arătând că există și mai radicali decât ei, că ei sunt adevărații purtători ai unui discurs naționalist dar sistemic și cumva corect din punct de vedere al democrației, pe când extremiștii sunt dincolo. Iar comparația cu doamna Șoșoacă și conflictul afișat între liderii celor două formațiuni politice fac parte dintr-un joc din care se pare că ambele partide câștigă: și votanții doamnei Șoșoacă sunt dornici de menținerea unui discurs radical ca și cel din decembrie 2020 și cei care au votat mai demult poate PNL, sau USR sau nu au votat deloc- votează AUR, gândindu-se că AUR acum devine un partid mai moderat dar care va merge pe linia aceasta a unui discurs tranșant eurosceptic, naționalist dar de factură democratică și serioasă. Este o strategie politică de fapt pentru ambele partide”, mai punctează Sergiu Mișcoiu.

Anca M. COLIBĂȘANU