Biserica Greco-Catolică solicită includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituţii

Într-o scrisoare adresată de cardinalul Lucian Mureşan preşedintelui Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, Biserica Greco-Catolică solicită includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituţii. Primul amendament se referă la adăugarea Bisericii Greco-Catolice în articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe şi al Casei Regale „în constituirea şi modernizarea statului român”, iar al doilea amendament – la definirea libertăţii religioase, urmînd exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

„Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat” – arată cardinalul Lucian, în scrisoarea sa.

În acelaşi document, cardinalul evidenţiază, prin date concrete, aportul Bisericii Greco-Catolice în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român, pornind de la episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu Clain, care introduce pentru prima dată termenul de „naţiune română”, la 1737, continuînd cu episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron, care a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele şcoli sistematice româneşti.

„Corifeii «Şcolii Ardelene» – Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior – au fost greco-catolici. Gheorghe Şincai, pe durata cît a fost Director al Şcolilor, a înfiinţat 300 de şcoli româneşti. Petru Maior a propus, la 1779, primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin şi a tipărit prima carte în limba română scrisă cu alfabet latin. Suplex Libellus Valachorum, petiţia din 1792 pentru emanciparea naţiunii române din Transilvania, porneşte de la preoţii greco-catolici. George Bariţiu, fiu de preot greco-catolic, întemeiază la 1838 presa românească din Transilvania. (…) Imnul actual al României «Deşteaptă-te române» a fost scris în 1848 de greco-catolicul Andrei Mureşanu. (…) Memorandumul din 1892, document prin care s-au cerut drepturi pentru toţi românii din Transilvania, a avut marea masă a semnatarilor greco-catolici, printre care Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Lucaciu. (…) La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezoluţia Unirii Transilvaniei cu România, iar Alexandru Vaida-Voevod (greco-catolic) a vorbit în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie 1918 spunînd că naţiunea română din Austro-Ungaria este «liberă de orice înrîurire străină», să-şi aleagă «aşezarea ei printre naţiunile libere»” – arată cardinalul Lucian Mureşan, în scrisoarea adresată lui Crin Antonescu.

„Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituţia din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă: «Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sînt biserici romăneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a românilor, este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întîietea faţă de celelalte culte»” – aminteşte, în aceeaşi scrisoare, PF Lucian, remarcînd, mai apoi, că „în 1948 Biserica Greco-Catolică s-a opus instituţional comunismului şi sovietizării ţării, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948, a fost scoasă în afara legii de către comunişti, proprietăţile i-au fost confiscate, iar credincioşii, preoţii şi episcopii aruncaţi în temniţe”.

„Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice, menţionîndu-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor, care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor” – spune cardinalul Lucian Mureşan.

În ceea ce priveşte al doilea amendament, acesta se referă la la modificarea articolului 29 din Constituţia din 2003, în vederea definirii libertăţii religioase în România, urmînd modelul Convenţiei Europene a Drepturilor omului, astfel: „Statul garantează dreptul la libertate de gîndire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţămînt, practici şi îndeplinirea ritualurilor”.

„Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat». Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declaraţiei de la Alba Iulia. (…) Ne dorim ca această nouă Constituţie să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă, astfel încît toţi românii, indiferent de confesiune, să se poata bucura de aceleaşi drepturi în România” – afirmă cardinalul Lucian Mureşan.

M. TRIPON