Bike România Camp 2015, la final

Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) a anunţat încheierea celei de-a 17-a ediţii a acţiunii cicloturistice montane Bike România, care a vizat în acest an Munţii Cindrel şi Lotrului, în inima Carpaţilor Meridionali, cu baza la Sibiel.

„Timp de o opt zile, peste 40 de membri şi simpatizanţi CCN şi aparţinători ai acestora, inclusiv o duzină de copii, au parcurs pe mountain bike-uri şi pe jos, împărţiţi pe echipe, drumuri forestiere, pastorale şi de căruţă şi poteci din Munţii Cindrel, dar şi din Munţii Lotrului şi împrejurimile Sibiului, explorînd, testînd şi documentînd accesibilitatea lor cicloturistică, pedalînd în total peste 1000 de km şi urcînd în total o diferenţă de nivel de peste 10.000 metri, la care se adăugă turele montane pedestre. Printre obiectivele vizitate s-au numărat diverse arii naturale protejate şi atracţii culturale, precum Iezerele Cindrelului, Cheile Cibinului, lacul Oaşa, schiturile Ioan Iacob, Foltea şi Păltiniş, mănăstirile Orlat şi Sibiel, lacul Gura Rîului, Muzeul Icoanelor pe Sticlă din Sibiel, Muzeul Păstoritului din Jina, Muzeul Tradiţiilor Săliştene şi Muzeul „Astra” al tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, expoziţia de sculptură în lemn de la Poiana Soarelui, ruinele cetăţilor medievale Sibiel şi Tilişca, urmele unor cetăţi dacice, cetatea ţărănească săsească de la Cristian şi cea din Cisnădioara, biserici monument istoric din Tilişca, Răşinari şi Gura Rîului, Casa Memorială Octavian Goga şi Muzeul Etnografic din Răşinari, lacul Negovanu, majoritatea cuprinse în situl Natura 2000 Frumoasă şi Parcul Natural Cindrel.

În cicloturism însă, «drumul este destinaţia», fiecare porţiune pe culmile şi văile zonei fiind gustată de participanţi, chiar dacă, desigur, au fost puncte forte din punct de vedere peisagistic, precum creasta Munţilor Lotrului, între vf. Stefleşti şi pasul Buceciu, sau culmea principală a Munţilor Cindrel, între vf. Onceşti şi Oaşa, căldările glaciare de sub vf. Cindrel, stîncăriile Muntelui Bătrîna şi Poiana Găujoara, zona Crint sau Fîntînele…” – relatează directorul executiv CCN şi coordonatorul programului Bike România, Radu Mititean.

Potrivit acestuia, în cadrul expediţiei au fost constatate şi documentate şi aspecte ce afectează negativ mediul şi turismul – „exploatările forestiere abuzive, realizarea de microhidrocentrale, pseudoturismul motorizat, dispariţia arhitecturii şi obiceiurilor tradiţionale, perspectiva unor parcuri eoliene etc”.

„O îngrijorare specifică trezeşte inadmisibilul trafic motorizat intensiv cu ATV, motociclete enduro şi maşini 4×4 în scop pretins turistic-recreativ, ce distruge drumurile şi potecile din Munţii Cindrel şi decurajează turismul pedestru şi biciclistic şi afectează grav mediul, fenomen însă în mod evident tolerat iresponsabil de către autorităţi, (…) invazia motorizată şi degradările drumurilor şi potecilor fiind vizibile foarte intens în zone precum Cisnădioara – Păltiniş – Bătrîna – Cănaia – vf. Cindrel. Organizatorii anumitor manifestări sportiv-competiţionale în natură şi-au lăsat, din păcate, şi în Munţii Cindrel urmele nepăsării faţă de mediu şi de semeni, necolectînd la final de concurs panglicile şi alte elemente de marcare provizorie a traseului şi permiţîndu-şi să umple pădurea de oribile grafitti făcute cu spray-uri de vopsea în culori vii. (…) De asemenea, şi Munţii Cindrel sînt evident afectaţi de exploatări forestiere de amploare, ce au golit de pădure mari suprafeţe (…), iar culesul ciupercilor şi fructelor de pădure se desfăşoară în mod evident tot în sistem industrial, cu tabere de sute de persoane, care, evident, nu sînt localnici (…). Proastă gestiune a deşeurilor se manifestă pregnant în sate din apropierea Sibiului (…). Şi în Munţii Cindrel se constată cu tristeţe că foarte multe gospodării sezoniere şi cătune izolate sînt deja total, sau aproape total, abandonate, fînaţele sînt necosite de ani de zile, drumurile înfundate de vegetaţie, casele cu geamuri sparte şi grajdurile cu acoperişurile în curs de prăbuşire, turmele şi cirezile de altă dată sînt acum tot mai rare, iar unde nu este încă pustiu din punct de vedere uman, pare doar o chestiune de timp, fiind doar cîteva familii de bătrîni care au mai rămas încă sau mai urcă vara la gospodăriile din munte. Faptul că în sate se mai conservă tradiţii folclorice şi se organizează festivaluri ale tradiţiilor populare este un element pozitiv, dar nu compensează degradarea, probabil ireversibilă, a vieţii tradiţionale rurale, alteori pulsînd de vitalitate şi autenticitate în Mărginimea Sibiului” – mai relatează Radu Mititean.

În ceea ce priveşte drumurile de interes cicloturistic şi de drumeţie pedestră şi marcajele de turism montan, Radu Mititean spune că acestea sînt, în Munţii Cindrel, „într-o stare mai bună decît în alte masive montane din Carpaţi, dovedind o mai bună implicare a autorităţilor locale şi a serviciului Salvamont, dar există şi pe aceste linii nevoi de îmbunătăţire”.

Referindu-se la acţiunea cicloturistică din acest an, Radu Mititean spune că aceasta a avut şi un rol formativ, dar şi de educaţie biciclistică şi montană pentru numeroşii copii participanţi, care, „în ciuda vîrstei fragede, au făcut şi ei ture biciclistice de zeci de kilometri pe drumuri nemodernizate, dar şi excursii montane pe jos, însoţiţi de regulă de cîte unul sau ambii părinţi”.

„Sutele de kilometri de track-uri înregistrate cu aparatură GPS şi sutele de waypoint-uri vor servi pentru corectarea şi actualizarea hărţilor existente şi formularea de propuneri de noi trasee cicloturistice în zonă, care să se integreze în viitoarea Reţea Naţională de Trasee Cicloturistice Marcate din România (RNTCMR), iar cele peste 5000 de fotografii realizate şi filmările vor servi la pregătirea unor proiecţii publice de imagini prin care CCN va populariza superlativele turistice ale acestei zone” – mai precizează Radu Mititean.

Programul „Bike România” este derulat de CCN începînd din 1999, în fiecare an fiind vizată o altă zonă din Munţii Carpaţi.