Balaurul cu 7 titluri

Da, ați ghicit, este vorba despre o „intervenție” sportivă a subsemnatului. Și da, ați ghicit de două ori că subiectul îl constituie performanța cu miros de sânge proaspăt obținută de echipa de fotbal CFR Cluj, care marți seară s-a încununat campioană națională pentru a șaptea oară, respectiv pentru a patra oară consecutiv.

E ceva dacă avem în vedere că, în urmă cu exact patru ani, în luna mai a lui 2017, CFR Cluj ieșea din insolvență ca din pușcărie și scăpa de faliment. Pe 4 februrie 2015, formația din Gruia intra în insolvență, cu datorii însumând la vremea respectivă aproape 12 milioane de euro, jumătate datorați către stat. Depunctată drastic, CFR a ajuns atunci de pe locul doi pe ultimul loc al clasamentului. Se părea că „jucăria” inventată de Arpad Paszkany s-a stricat și va sfârși la coșul uitării. Că și steaua CFR-ului apune prematur, cum a apus și a altor campioane de carton, precum Oțelul Galați sau Unirea Urziceni, care au dispărut de pe harta fotbalului românesc. Preluată în 2002 de către omul de afaceri Arpad Paszkany, al cărui nume nu spunea nimic la acea vreme, CFR Cluj trăia doar din amintiri și poveștile suporterilor distanțați social în tribunele mai mereu goale, din cauza pandemiei de rezultate nesatisfăcătoare, dar care au rămas alături de favoriți în anii, nu puțini, bătătoriți în eșalonul trei, adică în Divizia C (liga a 3-a de astăzi). Poreclit Abramovici de România, Arpad Paszkany a vrut să bage bani la concitadina „U” Cluj, echipă care i se părea mai cu ștaif, dar pronia divină (deși nu știu dacă este tocmai potrivit să-l amestecăm pe Dumnezeu în chestiuni legate de sport) a vrut altceva și în „iconomia” de viitoare preamărire a unui club prăfuit și fără aura de astăzi, a urcat în Gruia la volanul unei mașini a cărei marcă nu prea rula prin zonă decât rătăcită, unde a găsit ceea ce astăzi nu mai aduce nimic aminte de tabloul în tonuri gri de odinioară: un stadion (e mult spus) desfundat, o cabană din lemn în care își făcea veacul Ioan Martin (secretarul clubului, care avea mereu grijă să mă „biciuiască” verbal fiindcă ceasul meu nu era și ceasul lui) și o echipă uitată în cotloanele unui fotbal romantic, „fumat” la ora matineului, indiferent de anotimp și vreme. Grație banilor pompați de Paszkany cu furia și ambiția celui care se dorea remarcat și a unei strategii în general străină de metehnele conducătorilor români, „locomotiva” bombardier din Gruia, unsă, gresată, recarosată, cu injectoarele curățate și dotată cu turbopompe, așezată pe șinele potrivite a început să fluiere a avertisment. Glasul roților de tren. Alimentată cu finanțe în loc de cărbuni, a început să ia viteză, mai întâi timid, de personal, apoi de accelerat, până la stadiul de TGV. Din haltă în haltă, CFR, urcând în vagoane jucători de la petarde la buni și foarte buni, care și-au justificat (sau nu) salariile de emiri, a reușit să ajungă la ceea ce este astăzi, o multiplă campioană a României, care pe unii îi deranjează, iar pe alții îi ambiționează. În era Paszkany, în Gruia nu s-a construit doar o echipă puternică, ci și un stadion, străzi și case demne de un cartier select. În cei aproape 20 de ani de când CFR Cluj a ieșit din anonimat, grație celor care au rescris istoria clubului, de la conducători, finanțatori și jucători, până la șoferul de autocar, dealul din Gruia a fost urcat de echipe celebre și mă rezum la Manchester United, Benfica Lisabona, AS Roma, Chelsea Londra, PSV Eindhoven, Bayern Munchen sau Girondins Bordeaux. Ajunsă la eticheta de echipă de top în fotbalul românesc, CFR Cluj a răsturnat ierarhii ce păreau bătute în nituri la fel de indestructibile cum erau cele folosite pe Titanic. Cu aceleași echipe dominând sportul cu balonul rotund, CFR a stopat hemoragia de plictiseală livrată de la București pe toate căile media, pentru a instaura hegemonia Provinciei, iar acum a Clujului. De patru ani, ora exactă în fotbalul românesc să dă aici, în inima Ardealului, în Gruia, acolo unde în urmă cu 20 de ani a început o poveste. Una de spus nepoților la gura șemineului, despre un balaur cu șapte titluri. Deocamdată.