Azerbaidjanul nu renunţă la poziţia sa în problema Iranului şi a regiunii Nagorno-Karabah

Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a încheiat turneul diplomatic prin ţările Caucazului de Sud, unde a discutat o serie de probleme care se referă la securitatea regională, inclusiv pe marginea complicatelor relaţii iraniano-azere. Însă, în pofida altercaţiilor care au apărut în ultima vreme între cele două ţări, conducerea azeră şi-a confirmat vechea poziţie: teritoriul ţării nu va fi utilizat împotriva vecinilor.

Problema reglementării situaţiei din Nagorno-Karabah a fost “subiectul numărul unu”. Ministrul azer de externe explică atenţia sporită faţă de această problemă prin faptul că în ultimele zile în cadrul acestui conflict a avut loc din nou vărsare de sînge: de ambele părţi au fost ucise opt persoane şi răniţi circa zece soldaţi şi ofiţeri. La Baku se aştepta ca Hillary Clinton să vină cu o nouă strategie în procesul de reglementare din Karabah, cu atît mai mult cu cît, după o lungă pauză, la 18 iunie se va desfăşura la Paris o nouă întrevedere între miniştrii azer şi armean de externe.

Din păcate, copreşedinţii (Grupului de la Minsk al OSCE) afirmă în permanenţă că scenariul militar de soluţionare a conflictului este exclus, fără a face vreun pas eficient care să schimbe actuala stare a lucrurilor. Dacă Departamentul de Stat al SUA este cu adevărat îngrijorat de tensiunile dintre Azerbaidjan şi Armenia şi este interesat în normalizarea relaţiilor azero-armene, atunci această structură şi liderii săi trebuie să ocupe o poziţie principială în problema reglementării, mai exact să realizeze rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU prin presiuni la adresa Erevanului. Nu este corect ca într-un caz, cum ar fi cel al Georgiei, teritoriile separatiste (Abhazia şi Osetia de Sud) să fie catalogate ca fiind sub ocupaţie, iar în cazul Nagorno-Karabah să fie utilizaţi termeni echivoci, care nu caracterizează o poziţie unitară.

Un alt subiect la fel de important l-a constituit programul nuclear al Iranului. Acesta a fost acutizat de tensionarea din ultima vreme a relaţiilor dintre Teheran şi Baku, pe care unii experţi o califică aproape ca o provocare din partea Azerbaidjanului la dicteul Occidentului. Însă, în ceea ce priveşte Iranul, Azerbaidjanul are o poziţie principială pe marginea acestui subiect. Preşedintele Aliev a declarat nu o singură dată că teritoriul azer nu va fi utilizat de o ţară terţă pentru a iniţia atacuri asupra vecinilor Azerbaidjanului. Acest lucru este exclus”, şi-a exprimat convingerea expertul.

Mai mult decît atît, Mamedov este de părere că actuala tensiune dintre Azerbaidjan şi Iran a fost creată artificial de cercuri interesate din Iran. Replica Azerbaidjanului a fost proporţională şi a corespuns poziţiei principiale a statului privind neacceptarea unui amestec extern în treburile sale interne.