Avertisment de la Vasile Puşcaş înainte de summit-ul Consiliului European: România trebuie să depăşească mentalitatea de stat asistat şi să se ancoreze la politicile europene

La Bruxelles începe miercuri un summit extraordinar al Consiliului European, crucial pentru viitorul continentului în următorii şase ani, întrucît se va schiţa bugetul multianual al Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Între mai multe state din UE au apărut deja o serie de divergenţe, după ce o primă propunere de buget, avansată de Comisia Europeană, a fost dublată de o alta, venită din partea Consiliului European, influentul organism ce reuneşte şefii de stat şi de guvern din UE. Fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, profesorul Vasile Puşcaş, a explicat pentru Ziarul Făclia importanţa pentru România a bugetului UE, cum ar trebui să se poziţioneze ţara noastră în acest caz şi dacă e oportun să-şi exercite dreptul de veto.

Comisia Europeană a propus un buget de 1.033 de miliarde de euro, o sumă considerată rezonabilă de către ţările din sudul Europei şi de cele recent intrate în Uniune. Însă Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a lansat o propunere de buget cu aproximativ 75 de miliarde de euro mai mic, adică de 958 de miliarde de euro. Configuraţia bugetară propusă de Van Rompuy taie sever din domeniile agricol şi de coeziune şi mai puţin din cele de cercetare şi inovare.

Universitarul clujean Vasile Pucaş a arătat că România trebuie să înţeleagă că bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020 nu este unul al funcţionării instituţiilor şi unul al aplicării politicilor europene şi al transformării UE. Puşcaş a precizat că viitorul buget are două axe: una a dezvoltării şi alta a competitivătăţii. În acest context, spune Vasile Puşcaş, România trebuie să depăşească mentalitatea de stat asistat şi să se ancoreze la politicile europene. Totodată, fostul negociator avertizează că, pentru a face faţă exigenţelor impuse prin politica noului buget UE, România va trebuie să se asocieze cu grupul ‘’prietenii’’ coeziunii, să aibă un program naţional de devoltare şi convergenţă fiabil şi credibil, cu argumente de implementare în perioada acoperită de buget, şi să demonstreze că are capacitate administrativă de gestionare a fondurilor europene şi creare a cadrului legal şi funcţional antifraudă .

‘’Acum, UE a pornit pe calea competitivităţii globale, iar un principiu enunţat este că statele care au atins un grad de competitivitate ridicat nu vor sta să aştepte alte state să atingă dezvoltarea sustenabilă şi vor continua să accelereze pedala competitivităţii globale, ceea ce se traduce în solicitare masivă de finanţări pentru cercetare, inovare, productivitate pentru a devolta «campioni internaţionali». Asta înseamnă că statele cu grad scăzut de dezvoltare şi competitivitate, precum România, vor ajunge dificil la ţintele fixate în cadrul bugetului european. Filosofia bugetului este între cei care doresc ca UE să fie competitivă în această competiţie globală şi cei care sînt pe formula veche bugetară. De aceea, bugetul 2014-2020 va avea şi nişte condiţionalităţi faţă de guvernele statelor. În acest sens, se va accentua controlul şi monitorizarea implementării proiectelor, în aşa fel încît să existe certitidunea că proiectul agreat pentru finanţare va produce bunuri comune europene la data stabilită. Practic, UE se schimbă şi trebuie să învăţăm că bugetul este politică în cifre. Discutăm de politici europene. Acest buget nu este unul al funcţionării instituţiilor, ci al aplicării politicilor europene. Or, România, din păcate, nu prea s-a ancorat în politicile europene’’, a explicat profesorul Vasile Puşcaş.

Fostul ministru a ţinut să remarce faptul că un lucru important pe care România l-a ignorat în ultimii ani a fost politica de dezvoltare regională, ceea ce adus la o serie de discrepanţe. Puşcaş a declarat că, deşi ţara noastră a beneficiat în ultimii ani de suficiente fonduri la acest capitol, fondurile nu au fost direcţionate uniform, ci s-au concentrat în zona Bucureştiului. ‘’Bucureştiul şi regiunea Ilfov deja au depăşit pragul mediu european de dezvoltare, pe cînd România este, ca ţară, abia la jumătatea acestui prag iar regiuni precum Nord-Estul au un procent foarte scăzut. Acest lucru înseamnă că în ultimii ani, inclusiv în perioada crizei, Bucureştiul a cunoscut o dezvoltare accelerată, pe cînd alte regiuni au mers în scădere. Adică politica de dezvoltare regională a României nu a fost deloc una de dezvoltare, decît pentru Bucureşti şi împrejurimi. În loc să ridicăm regiunile slab dezvoltate, să le uniformizăm, ne-am concentrat pe Bucureşti pentru că acolo se împarte şi din bugetul naţional, cît şi din cel european. Acesta este un exemplu în privinţa ineficienţei aplicării de autorităţile române a politicilor de dezvoltare care au fost finanţate masiv din bugetul european’’, punctează Vasile Puşcaş.

Expertul clujean în negocieri şi politici europene a mai spus că, pe lîngă aspectul dezvăltării regionale, România trebuie să ţină mare cont şi de competitivitate. ‘’Un alt parametru destul de important din viitorul buget european este competitivitatea. Pe cînd statele dezvoltate din UE îşi alocă resurse pentru a accelera competitivitatea societală şi competitivitatea anumitor ramuri economice, în România competitivitatea a cunoscut în ultimii ani o scădere mare. Concluzia este că investiţiile în România nu s-au orientat spre domenii competitive, nu au generat «campioni» europeni şi globali, ceea ce înseamnă că, pe lîngă dezvoltare, competitivitatea va fi un alt domeniu care în România va trebui să înghită sume enorme, atît din bugetul naţional, cît şi din cel european’’, a spus fostul negociator al României cu UE.

În privinţa modului în care ar trebui să se poziţioneze România în cadrul summit-ului extraordinar al Consiliului European ce va aborda bugetul, Vasile Puşcaş arată că ţara noastră trebuia să-şi exprime opţiunea încă de anul trecut. ‘’România ar fi trebuit să se poziţioneze chiar de anul trecut pentru viitorul buget. Negocierea principiilor pentru actualul buget a început încă din 2009, iar acum sîntem în faza în care se va decide suma totală şi procentele aplicării pe politici. România nu a avut decît o strategie de «cîrlig», repectiv să se agaţe de Polonia şi de alte state care au fost de adevăratelea pregătite şi persuasive’’, spune Puşcaş.

Vizavi de propunerea privind exercitarea de către România a dreptului de veto, Puşcaş afirmă că, de obicei, uzează de acest instrument ţările care nogociează la sînge bugetul. ‘’Este o tactică de persuasiune, pe care statele o folosesc înainte de a ajunge în faza finală a negocierilor. Pînă la urmă, statele ajung la consens, dar se negociază la sînge. De data asta nu e valabil acest lucru şi în cazul României, pentru că ţara noastră nu e implicată în negocieri, politicienii preferînd să facă campanie electorală’’, conchide Vasile Puşcaş.

Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.