Autorităţile locale cer declararea Turzii – Oraş Martir

Normele metodologice de aplicare a Legii Recunoştinţei pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 prevăd acordarea de indemnizaţii pentru revoluţionari doar participanţilor la acţiunile de stradă ce au avut loc pînă la fuga cuplului Ceauşescu de la sediul Comitetului Central al PCR, din Capitală, eveniment consumat în 22 decembrie 1989, la orele prînzului, respectiv în Bucureşti, Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Tîrgu-Mureş şi Cluj–Napoca. Revoluţionarii din Turda ar intra în această categorie doar dacă localitatea primeşte titlul de “Oraş Martir” al Revoluţiei din Decembrie 1989.

“Pentru alte localităţi, care nu se regăsesc printre cele enumerate, dar unde, în urma confruntărilor cu forţele de represiune au fost ucise, rănite sau reţinute persoane pînă la fuga dictatorului, s-a introdus o modalitate de determinare a acestora prin atestare din acte normative emise în acest sens sau documente oficiale eliberate de Parchetul General” se precizează în normele metodologice de aplicare a Legii 341 din 2004. Cu ocazia evenimentelor din decembrie 1989, soldate cu prăbuşirea regimului dictatorial instaurat în România de Partidul Comunist, la Turda “au decedat, prin împuşcare, 13 oameni” iar alte 28 de persoane au fost rănite. Din “Nota- sinteză privind concluziile ce se desprind din ansamblul probelor administrate în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 din municipiul Turda” mai reiese că persoanele împuşcate la Turda, toate după fuga soţilor Ceauşescu, au fost victimele frigului, întunericului, ceţii dense ce a redus vizibilitatea aproape de zero, a fricii şi a confuziei. Potrivit documentelor, extrase din diverse dosare penale întocmite cu prilejul cercetării faptelor respective, niciuna dintre victime, fie dintre morţi, fie dintre răniţi, nu a fost terorist şi nu a fost împuşcată de terorişti.

În ceea ce priveşte responsabilitatea acţiunilor soldate cu morţi şi răniţi la Turda, s-a găsit un singur vinovat: un soldat care, în momentul în care a intrat în tanc, a agăţat cu baioneta trăgaciul mitralierei antiaeriene şi gloanţele din rafala declanşată accidental au lovit mortal o femeie şi au rănit alţi doi trecători, aflaţi întîmplător în zona de staţionare a tancului respectiv. Prin sentinţa 41, din 1990, Tribunalul Militar Cluj l-a condamnat pe soldatul respectiv la doi ani de închisoare, cu executare prin muncă.

Aşadar, cu toate că, din documentele oficiale ataşate, nu reiese că revoluţionarii turdeni ar fi participat la confruntări cu forţele de represiune, în expunerea de motive ce însoţeşte proiectul hotărîrii adoptate la şedinţa extraordinară prin care forul deliberativ turdean aprobă demararea procedurilor pentru declararea Turzii “Oraş Martir“ al Revoluţiei Române, se menţionează că Nota-sinteză privind concluziile ce se desprind din ansamblul probelor administrate în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 din municipiul Turda “justifică demararea procedurilor legale, astfel încît şi municipiul Turda să fie recunoscut ca Oraş Martir al Revoluţiei din Decembrie 1989”.

Emil HĂLĂŞTUAN