Aurescu: Ambasadorul Ungariei la Bucureşti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru declaraţiile lui Zsolt Nemeth

Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, afirmă că declaraţiile lui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi precizează că ambasadorul Ungariei la Bucureşti va fi convocat de urgenţă la MAE.

„Declaraţiile dlui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului Bogdan-Aurescuconstituţional şi legal din România. Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers”, spune Aurescu într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

El precizează că din dispoziţia ministrului român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ambasadorul ungar la Bucureşti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru a i se comunica poziţia părţii române.

Potrivit lui Bogdan Aurescu, „România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale în special este fundamentală”.

„România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul românesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional”, afirmă Aurescu.

El completează că în plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la „documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei”.

Responsabili guvernamentali din Covasna şi Harghita, judeţe din centrul României, cu un procent majoritar de populaţie de etnie maghiară, au interzis arborarea steagului secuiesc pe clădirile publice.

„Are loc un război al steagurilor”, a afirmat secretarul de stat din Ministerul de Externe al Ungariei Zsolt Nemeth, la o ceremonie desfăşurată într-un district din sudul Budapestei, unde primăria a arborat un drapel secuiesc în semn de simpatie cu etnicii maghiari din România care se consideră secui. Nemeth a declarat că Guvernul ungar se aşteaptă cu fermitate ca România să pună capăt acestei „agresiuni simbolice”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.