Aurel Vlaicu, eroul aeronauticii româneşti, comemorat la Floreşti

“Eu vreau să zbor!” Sub acest generic, miercuri, 25 septembrie a.c., a  avut loc la Floreşti o dublă manifestare: de comemorare a inventatorului, constructorului, pilotului şi eroului aviator Aurel Vlaicu şi deschiderea noului an şcolar pentru structura “Cetatea Fetei” din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Gheorghe Şincai” cu sediul în comuna Floreşti, judeţul Cluj. Acest eveniment face parte dintr-un amplu program de acţiuni culturale şi educative “Centenarul Aurel Vlaicu”, prin care se comemorează 100 de ani (13 septembrie 1913 – 13 septembrie 2013) de la tragicul eveniment aviatic de la Băneşti, judeţul Prahova, cînd Aurel Vlaicu s-a prăbuşit cu avionul construit şi pilotat de el – Vlaicu II.

De altfel, întreaga lună septembrie a acestui an a fost dedicată “Centenarului Aurel Vlaicu” prin desfăşurarea unor ample acţiuni culturale, atît în ţară cît şi în străinătate. În acest sens, Institutul Cultural Român a organizat o expoziţie de excepţie, precum şi vizionarea filmului Aurel Vlaicu (1977), de Mircea Drăgan.

Activitatea de la Floreşti s-a desfăşurat la iniţiativa Ligii Aeriene Române, filiala Cluj, avîndu-l preşedinte pe comandorul (r.) Ştefan Popa, în urma unui Acord de parteneriat între Şcoala cu clasele I-VIII “Gheorghe Şincai” cu sediul în comuna Floreşti, judeţul Cluj, dna directoare Prof. Violeta Ortensia Ilea Bonda şi Liga Aeriană Română, filiala Cluj. Deschiderea a fost făcută de Părintele Marcel Agrişan, preotul paroh al Parohiei Ortodoxe a „Tuturor Sfinţilor” Floreşti, printr-o rugăciune de invocare a binecuvîntării lui Dumnezeu.

‘’Eu vreau să zbor!’’ Acesta a fost visul milioanelor de oameni de-a lungul istoriei omenirii. Acesta a fost şi visul copilului, elevului şi tînărului Aurel Vlaicu. Zborul, ca orice vis, are tendinţa de a se transforma în realitate. Cine nu a privit vreodată o pasăre pe cer, minunîndu-se şi, totodată, gîndindu-se că zborul e un lucru destul de simplu? Dintru început, oamenii visau că într-o zi şi ei vor putea zbura ca păsările.

Zborul, după cum spuneam, a pătruns în inimile multor oameni, dar puţini sînt aceia care au crezut cu toată fiinţa lor în transformarea acestui măreţ vis în realitate. Printre pionierii aviaţiei mondiale se numără şi inginerul Aurel Vlaicu, care din copilărie mărturisea cu voce tare credinţa lui în zbor: „Eu am să zbor!”. Cum se explică, însă, sau ce reprezintă dorinţa de a zbura? Greu de explicat. Credinţa în puterea şi măreţia zborului probabil că declanşează un război lăuntric ce dă naştere unei forţe, unei energii creative de neimaginat. În această situaţie, se poate spune, pe drept cuvînt, că orice vis poate deveni realitate, chiar şi zborul. Totul este credinţă, voinţă, inspiraţie, perseverenţă şi îndrăzneală indiferent de obstacolele pe care le întîmpini. Restul este pricepere şi talent.

Născut la 7 noiembrie 1882, într-un mic sat din Transilvania, Aurel Vlaicu a fost un renumit inginer român, inventator, constructor de avioane şi pilot. A studiat la Budapesta şi München.

„Fiţi îndrăzneţi şi voi, dragi copii! Educatori, părinţi, lăsaţi-i pe copii să viseze, să aibă cele mai îndrăzneţe visuri să ţintească cît mai sus! Încurajaţi-i şi dezvoltaţi-le imaginaţia, daţi-le modele de reuşită şi de împlinire a viselor, aşa precum este Aurel Vlaicu!”, a precizat dna prof. Violeta Ortensia Ilea Bonda, directoarea Şcolii.

Moartea lui Aurel Vlaicu, în septembrie 1913, la numai 31 de ani, în timp ce încerca să traverseze Carpaţii la bordul maşinii sale de zbor, l-a transformat pe acesta într-un erou al începuturilor aeronauticii universale. “Pentru noi, cei care iubim albastrul cerului, fascinaţia zborului, care facem parte din marea familie a cavalerilor aerului şi sorbim din pocalul visului de aur al omenirii, pentru noi, cei care trăim pentru a zbura, „AUREL VLAICU e primul sol al unui vis milenar, întîiul soldat căzut pe cîmpul de bătălie, cel dintîi sînge vărsat pentru trecerea Carpaţilor… Pasărea lui nu şi-a oprit numai o clipă aripile, ea va pluti întotdeauna deasupra sufletelor noastre, o uriaşă pasăre albastră a credinţei româneşti”, aşa cum avea să spună prietenul şi neobositul său susţinător, Octavian Goga”, a arătat comandorul (r.) Ştefan Popa în discursul său. „Nu întîmplător, Domnul Iisus Hristos a rostit cuvintele: „Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”. În acest sens, se pare că Cerul nu este de partea celor indiferenţi şi fricoşi, ci dă un avînt incredibil celor îndrăzneţi”, a ţinut să precizeze şi Părintele Marcel Agrişan în discursul său.

Comandor (r.) Ştefan POPA