Augustin Feneșan – prim vice-președinte al CNIMM România: Doar clasa politică este vinovată pentru intrarea României în recesiune!

România a intrat oficial în recesiune, potrivit informațiilor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică, care indică o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din acest an, după scăderea de 1,5% în ultimul trimestru din 2025 pe serie brută ajustată sezonier. Produsul intern brut estimat pentru trimestrul III din 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2%, în termeni reali, faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III din 2024. Efectele recesiunii asupra populației pot fi semnificative: creșterea șomajului – companiile reduc costurile, îngheață angajările sau fac concedieri; scăderea veniturilor – salariile cresc mai lent sau pot apărea reduceri de bonusuri și beneficii; consum mai redus – oamenii cumpără mai puțin din cauza incertitudinii economice; credite mai greu de accesat – băncile devin mai prudente, iar dobânzile pot rămâne ridicate; investiții mai mici – firmele amână extinderile și proiectele noi; presiune asupra bugetului de stat – statul colectează mai puține taxe și poate reduce cheltuielile publice; deprecierea monedei și inflație – în anumite situații, recesiunea poate afecta cursul valutar și prețurile; scăderea pieței imobiliare – cererea pentru locuințe și investiții poate încetini.

„Recesiune tehnică” este o găselniță. Este recesiune!

Augustin Feneșan, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (CNIMM) consideră că datele publicate miercuri de INS confirmă faptul că economia României traversează o nouă recesiune, lucru care era de așteptat având în vedere modul în care guvernul a administrat criza economico-financiară pe fondul deteriorării severe a climatului politic. „Principalul vinovat pentru faptul că România a ajuns într-o astfel de situație este clasa politică – spune Feneșan. Calitatea actului politic în România prezentă a devenit extrem de corozivă și inadecvată. Expresia „recesiune tehnică” este o găselniță. Este doar recesiune, care, în principiu, înseamnă scădere economică. România a ajuns în situația să practice chieltuieli care nu mai puteau fi susținute. Guvernul a fost pus în situația să ia măsuri care să corecteze deficitul, măsuri care însă nu au făcut decât să conducă la adâncirea regresului economic și creșterea inflației. Este vorba de mecanisme care lucrează în corelare. Așa se întâmplă când nu ai alte soluții de a crește veniturilor la buget decât prin presiune: crești taxe, impozite, ai grad de colectare mic, iar reducerea cheltuielilor bugetare este nesemnificativă. Rezultatul? O contracție economică. Pe de altă parte trebuie să privim în oglindă. A reduce deficitul bugetar la aproape jumătate într-un an de zile este o realizare. Dar cu ce preț? Fenomenul degradării economice a continuat. De altfel, este adevărat, acesta nu poate fi oprit de la o zi la alta. Însă procesul economic s-a deteriorat și s-a ajuns într-un stadiu critic!”

„Să nu ni se ia!” versus „Să ni se dea!”

Feneșan spune că toate măsurile luate de Guvernul Bolojan au avut un efect mai pregnant asupra firmelor mici și mijlocii decât asupra marilor companii. „Eu, în calitate de prim – vicepreședinte al CNIMM, am susținut la vremea respectivă că nu se justifică creșterea slariului minim pe economie, care a afectat 780.000 de firme din țară, în majoritate IMM-uri și în covârșitoare majoritate firme românești. Multe dintre aceste firme, au 1- 2 salariați și sunt firme de subzistență, firme de familie. S-a pus presiune mare pe costurile acestor firme, costuri substanțiale, pentru a aduna cu orice preț niște bani la buget. Ca apoi – culmea! – să ne întoarcem la buget și să luăm măsuri de sprijin, care înseamnă tot bani. Deci, decapitalizăm cele 780.000 de firme, după care venim cu măsuri de sprijin punctuale, iar din banii luați sprijinim doar …200 – 300 de firme, de cu totul altă factură și calibru, care se încadrează la condițiile măsurilor de sprijin. Măsura aceasta absurdă a fost un bumerang întors asupra IMM-urilor. Am avut de-a face cu un principiu liberal care spune „Să nu ni se ia!” versus principiul social-democrat care spune „Să ni se dea!”. De fiecare dată când se dă ceva, se creează nedreptăți. De pildă, în cazul unui pensionarilor au fost nedreptăți imense. Celui care o pensie de 2.999 de lei îi dau 300 de lei și ajunge la 3.300, iar celui care are 3001 lei, nu îi dau nimic și este depășit de cel care avea pensia mai mică. Nu este absurd?”

Bugetarul: vrea să lase impresia omului indispensabil

Legat de birocrația existentă, Augustin Feneșan menționează: „A colecta sumele la buget și apoi a le redistribui prin nu știu câte feluri de programe, presupune un aparat birocratic care trebuie susținut și ca infrastructură și ca resursă umană. Aceasta nu este alceva decât întreținerea mentalității funcționărești prin care bugetarul își caută de lucru și vrea să lasă impresia omului indispensabil. Adică, ori de câte ori guvernul mai ia o măsură, să știe domnii miniștri că asta înseamnă birocrație nu glumă și ca să nu se sufoce nimeni sub povara muncii, ministerele de resort să mai angajeze ceva funcționari și să procure câteva calculatoare care să ajute la aplicarea măsurilor nou propuse. Asta este mentalitatea funcționarului de la noi. Așa am ajuns la 1,3 milioane de bugetari și „necesitatea” de a avea 10 semnături pe un document.

Cred că vom ajunge în „Junck”…

Prin vice-președintele Consiliului Național al IMM consideră că „…deși România nu este clasată de agențiile de rating în categoria „Junck”, va ajunge sigur acolo. Sunt economist de profesie și din această perspectivă eu văd o evoluție economică foarte proastă a României. Creditele pe care România le va lua vor fi pe costuri foarte mari, care vor greva ani la rând asupra României!”.

Beniamin Pascu