“Atracţie nucleară” între Cehia şi Slovacia: Cele două ţări îşi vor coordona politica externă

Kommersant

Guvernele Cehiei şi Slovaciei au convenit, în cadrul unei şedinţe comune, să-şi coordoneze politica externă pe marginea celor mai sensibile probleme.

Guvernele au discutat despre cooperarea în domeniul energeticii nucleare, unde poziţia ambelor ţări coincide, opunîndu-se “mainstreamului verde” din UE. Germania a anunţat că renunţă în totalitate la energetica nucleară şi pe aceeaşi cale au luat-o mulţi alţi membri ai UE, dintre marile puteri europene continuînd să-şi dezvolte energetica nucleară doar Franţa. Astfel, Cehia şi Slovacia îşi apără dreptul la reactoarele lor nucleare.

Acest lucru nu este de mirare: centralele “Temelin”, “Dukovany” (Cehia) şi “Mochovce” (Slovacia” joacă un rol important în politica energetică a ambelor ţări. Mai mult decît atît, concernul ceh CEZ şi-a făcut publică intenţia de a investi în dezvoltarea singurei centrale din ţara vecină.

Tocmai problema centralelor nucleare este una dintre cele mai sensibile în relaţiile Cehiei şi Slovaciei cu Austria vecină (centralele se află în apropierea graniţelor cu această ţară). La iniţiativa Austriei, în cadrul UE a fost pusă nu o singură dată problema privind securitatea reactoarelor ceheşti, Viena încercînd să împiedice, în 2008, şi reluarea lucrărilor la centrala slovacă. Însă, deocamdată, eforturile “verzilor” şi diplomaţilor sînt zadarnice.

Unanimitatea de opinie în domeniul energetic le-a permis premierilor ceh şi slovac să anunţe, la finalul reuniunii, că actualele relaţii dintre ţările lor sînt unele “minunate”. În pofida faptului că în Cehia la conducere se află o coaliţie de centru-dreapta, iar în Slovacia socialiştii, între cei doi foşti parteneri din Federaţia Cehoslovacă nu există contradicţii serioase. Este adevărat că politologii afirmă că acest lucru este mai degrabă o aparenţă, deoarece cele două ţări încearcă să ocolească problemele care ar putea stîrni dispute.

Politicienii slovaci, ca şi societatea slovacă în general, sînt mai proeuropeni decît vecinii lor, tocmai acest lucru aducînd Slovacia în zona euro în 2009. Este adevărat că astăzi, în condiţii de criză, comportamentul eurosceptic al Cehiei pare mai raţional, mai ales după ce slovacii au fost nevoiţi să aloce 400 de milioane de euro pentru salvarea Greciei.

Liderii ambelor ţări demonstrează unitate tocmai acum, cînd se împlinesc 20 de ani de la “divorţul de catifea”. Destrămarea federaţiei a devenit rodul acordurilor interguvernamentale din 1992, încheiate în pofida voinţei atît a ultimului preşedinte cehoslovac Vaclav Havel, cît şi a majorităţii cetăţenilor. Pentru destrămarea Cehoslovaciei se pronunţau, la sfîrşitul lui 1992, 33% dintre slovaci şi 22% dintre cehi, iar împotrivă 47% şi respectiv 60%. Un referendum nu a fost însă organizat.

După zece ani, în 2002, societatea cehă nu era atît de hotărîtă în această privinţă: 43% considerau destrămarea federaţiei un pas corect, iar 46% – greşit. În prezent, adepţii existenţei separate a celor două ţări predomină în Cehia, în timp ce în Slovacia adversari ai “divorţului de catifea” sînt în continuare mai mulţi decît adepţi.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.