Atentat la memoria clujenilor căzuţi în ‘89

Monumentul de la Podul Astoria din Cluj-Napoca, dezvelit în memoria eroilor martiri din Decembrie ’89, a fost vandalizat. Placa pe care erau scrise numele celor trei clujeni împuşcaţi în această zonă-Emil Ciortea, Ioan Inclezan şi Teodor Pop- a fost distrusă în întregime. Pînă în prezent nu se ştie cine a distrus monumentul, însă din primele informaţii reiese că actul de vandalism s-ar fi produs la sfîrşitul săptămînii trecute.

Aurel Coltor, preşedintele Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj s-a declarat extrem de indignat de cele întîmplate, precizînd că gestul celor care au distrus placa reprezintă un adevărat atentat la memoria celor care s-au jertfit pentru libertatea românilor în 1989. Coltor a spus că s-a prezentat la Poliţia Municipiului Cluj-Napoca pentru a face plîngere penală în acest caz. El spune că aşteaptă ca poliţia să identifice autorii actului de vandalism şi să-i tragă la răspundere. Monumentul eroilor martiri de la Astoria nu este singurul ce a constituit ţinta unor astfel de acţiuni provocatoare. Anul trecut, Monumentul Baba Novac de pe strada Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost lăsat fără literele din bronz cu care era scris pe soclu ‘’unguri’’, ce făcea parte din explicaţia de pe soclu “Baba Novac, Căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601’’.

Pînă în prezent nu se ştie cine a distrus monumentul.

În urmă cu doi ani, Crucea de pe Cetăţuie, ridicată după Revoluţie în memoria eroilor Revoluţiei de la 1848-1849, a fost vandalizată în acelaşi mod. Pînă în prezent, nici în acest caz nu se cunosct autorii actului de vandalism, iar municipalitatea clujeană nu a făcut nimic pentru a reabilita acest obiectiv.

Monumentul de pe Cetăţuie a fost lăsat fără cele trei plăci montate pe soclu şi pe care erau trecuţi eroi din timpul revoluţiei de la 1848-1849, precum şi iniţiatorii şi constructorii acestui edificiu. De asemenea, o parte din literele cu care era scris „Eroilor neamului’’ au fost dislocate din soclu”. Plăcile erau din bronz şi aveau fiecare în jur de un metru pătrat şi jumătate. Pe una era scris următorul text: “Prin grija episcopului greco-catolic IULIU HOSSU şi a ministrului VALER POP pe acest loc a fost ridicată între 1936-1937 o cruce din lemn de stejar. Această mîndrie turistică a Clujului a fost dinamitată în 1948 din dispoziţia comuniştilor care îşi începeau dominaţia asupra ţării. Actuala Sfîntă Cruce, înălţată din iniţiativa domnului doctor FRANCISC ŢĂRANU, este o vindecare a rănilor suferite de oraşul nostru în urmă cu o jumătate de secol. Pe o altă placă erau menţionaţi cîţiva eroi din timpul lui Avram Iancu, respectiv: Alexandru Bătrîneanu, prefectul Clujului; Vasile Simonis, subprefectul Clujului; Vasile Turcu, tribun. De asemenea, pe o latură a soclului era amplasată o placă pe care era menţionat cărturarul sas Ştefan Ludwig Roth, un apărător al limbii române.

C. PURIŞ