ASTRA CLUJEANĂ

Anul XI, Nr. 1-2/ 2015

A văzut lumina tiparului, de curînd, ASTRA CLUJEANĂ (Anul XI, Nr. 1-2/ 2015), publicaţie editată de Despărţămîntul de Cluj al Astrei, consacrată revistă de cultură pură, consecventă idealurilor istorice ale Asociaţiunii. Se cuvine să subliniem că prin programul, statutele şi totaliatea dezideratelor şi realizărilor sale remarcabile, prin emulaţia, înflăcărarea şi spiritul de solidaritate şi de acţiune pe care le-a generat, prin ecoul pe care l-a avut în rîndul întregii populaţii româneşti din Transilvania, ASTRA a asigurat elementul de sinteză a tuturor năzuinţelor generaţiilor anterioare şi elementul de progres naţional şi social pentru generaţiile următoare.

Pe lîngă diversitatea tematică cu totul deosebită şi valoarea recunoscută a autorilor de articole de întîmpinare, cronici, exegeze, comentarii, la rubrica „Evenimente, aniversări, rememorări”, care deschide acest număr al revistei, reţin atenţia două ample şi documentate texte ale redactorului-şef Mircea Popa: primul, intitulat „Un eveniment cultural major: revista <Familia> la 150 de ani”, consacrat prestigioasei reviste orădene şi fondatorului ei, Iosif Vulcan: <„Cultura şi literatura naţională” au drept scop păstrarea naţionalităţii, prosperitatea poporului pe calea progresului şi a eliberării lui din chingile servituţii. Aproape că nu există text semnat de Iosif Vulcan în care să nu facă trimitere la acest deziderat, iar în poezie el devine axa construcţiei sale ideatice. De la primele poezii publicate în „Foaia pentru minte” pînă la cele din „Familia”, acest înalt crez cultural şi naţional reprezintă o axiomă de la care el nu se abate. (…) Aşa e în proză, în dramaturgie , în roman sau publicistică, dar înainte de toate, prin revista sa „Familia”, misiune excelent definită de Goga drept „biletul de intrare permanentă a lui Iosif Vulcan în istoria literaturii noastre”, caracterizare la care subscriem în totalitate>, conchide autorul; în cel de-al doilea, Mircea Popa dedică un spaţiu consistent temei „60 de ani de la moarte. George Enescu şi Clujul”. Este, iarăşi, o documentată incursiune în viaţa şi devenirea artistică a lui George Enescu, cu explorarea legăturilor marelui artist cu Transilvania şi cu Clujul, acestea datînd încă din adolescenţa şi prima lui tinereţe – dacă subliniem doar că în 1902, la sărbătorirea celor 40 de ani ai apariţiei revistei „Familia” de la Oradea, „cînd Iosif Vulcan a fost sărbătorit de cîţiva cărturari români de frunte, G. Enescu se numără printre cei care au salutat ideea pregătirii unui album omagial, hotărît să-şi înscrie numele printre cei care au decis să-l omagieze pe omul de cultură bihorean. A ales pentru acest eveniment o poezie a lui I.U. Soricu, pe care acesta i-a închinat-o lui Vulcan, iar el s-a oferit să o pună pe note. Compoziţia aceasta inedită poartă numele Odă lui Iosif Vulcan şi a fost realizată în acel moment aniversar pentru Iosif Vulcan, deşi n-a fost cîntată niciodată în public. Compoziţia, deşi printre primele sale creaţii de acest tip, a rămas inedită pînă astăzi, păstrîndu-se în mapele arhivei documentare de la Biblioteca Astra din Sibiu.(…) Muzicologul Romeo Ghircoiaşu, care a analizat componistic produsul muzical al tînărului Enescu, a avut cuvinte de laudă pentru modul ingenios în care a combinat cvarta ascendentă cu cvinta descendentă din prima strofă, pentru ca apoi cele două fraze melodice care urmează <determină o mişcare mai vie în optimi şi şaisprezecimi, ca şi o expresie a modulaţiilor în unele tonalităţi destul de îndepărtate>, care realizează un contrast cu partea I”. Sînt evocate prezenţele lui Enescu la Arad, scrisoarea poetului Emil Isac către Enescu (publicată în „Gazeta Transilvaniei” din 1916), primele concertele ale lui Enescu, din 2 şi 3 iunie 1921, de la Cluj şi ecourile în presă ale acestora. „Prezenţa lui Enescu la Cluj a însemnat un început de drum şi popas pentru legătura dintre compozitor şi oraşul de pe Someş. De aici înainte, urbea noastră s-a numărat printre oraşele aflate mereu pe lista sa cu ocazia turneelor sale în Transilvania. Astfel, el a revenit la Cluj în anii 1923, 1927, 1931, 1936, 1937 şi 1938’’, mai precizează Mircea Popa. Sînt redate fragmente din amplele şi elogioasele cronici apărute în ziarele clujene ale vremii, atît în limba română, cît şi în limba maghiară.

Tot la această rubrică, filosoful Eugen S. Cucerzan scrie despre „Lucian Blaga şi ultimii săi ani la Cluj”, cu accent pe prezentarea împrejurărilor care au favorizat îndepărtarea lui Blaga din Univesitate. Citim, în continuare, sub genericul „Istorie şi continuitate”, texte remarcabile semnate de: Ion Taloş („Lingvistica şi folcloristica românească. Rolul lor în filologia europeană”), Vasile Lechinţan („Revoluţia de la 1848-1849 şi Clujul lui Mihai Eminescu din Geniu pustiu”), Vasile Şt. Tutula („Sasul Stephan Ludwig Roth, un susţinător al cauzei şi drepturilor românilor din Transilvania” şi „Centenarul Marii Uniri (1918-2018). Rolul <Astrei> pentru pregătirea Marii Uniri din 1918’’), Maria Vaida, în „Familia Română” („Romanul Marii Uniri sau Beiuşul, mon amour”), Gelu Neamţu („Ion Raţiu pe baricadele antidualismului – colaborarea la gazeta <Federaţiunea> 1868-1869’’). În cea de a treia secţiune a revistei – „Actualitatea în dezbateri” –, dr. Ioan Lăcătuşu semnalează „Probleme actuale ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita”, pentru ca, tot aici, Vasile Lechinţan să facă comentarii pe marginea recent-apărutei lucrări intitulate „O filosofie antiopresivă” de Teodor Amenofis Vidam.

„Instituţii şi personalităţi” este rubrica pe care o susţin semnături de mare probitate şi care tratează teme ce pot interesa categorii largi de cititori: Leon Sorin Muntean („Învăţămîntul superior agronomic clujean între cele două Războaie Mondiale (Nota 1, 1919-1929) Academia de Agricultură Cluj”), Emil Luca („Ziditori de şcoală românească: Prof.univ.dr. Ioan Bobeş la 90 de ani”), Vasile Lechinţan („Dialog cu istoricul Gelu Neamţu la 75 de ani”, fragment), Constantin Zărnescu („Cu N. Manolescu prin Rîmnicul Vîlcii”), Mircea Popa („D.R. Popescu – 80’’), Negoiţă Lăptoiu („Maestrul Vasile Pop – octogenar”), Mircea Popa („Cinstirea înaintaşilor”, dedicat Acad. Alexandru Surdu, şi „Marius Sala – despre lingviştii români şi străini”), Diana Silaghi („Cioran şi Nietzsche între fragmentarism şi fragmentare”). Semnalăm, de asemenea, rubrica „In memoriam”, care reproduce cuvîntarea lui Simion Retegan la înmormîntarea Acad. Camil Mureşanu (25 februarie 2015) şi omagiul pe care Mircea Popa i-l aduce cărturarului Ovidiu Drimba (3 septembrie 1919-29 aprilie 2015). „Între cum gîndim şi cum scriem există, de regulă, o concordanţă. <De regulă> presupune, din start, excepţii, care, precum se spune, întăresc regula” – despre acestea, pentru cunoscătorii, mai mult sau mai puţin, ai regulilor gramaticale, Viorel Hodiş oferă explicaţii pertinente în secţiunea VI, „Cum gîndim şi cum scriem”. În fine, secţiunea VII – „Cronici, recenzii, semnalări”: Vasile Şt. Tutula („Zeno Millea, Tîrgu Mureş – Martie 1990’’), Constantin Zărnescu („Dumitru Vlăduţ, Argumentări critice”), Vasile Şt. Tutula („Alexandru Bucur, Un valoros intelectual transilvănean, Căpitanul Constantin Stejar 1814-1909’’), Mircea Popa („Eugeniu Nistor, Glose din rîul fără sfîrşit”), Adrian Ţion („Valentin Hossu-Longin, Mantaua Iancului”), V.L. („Vasile Iuga de Sălişte, Oameni de seamă ai Maramureşului 1700-2014’’), Vasile Şt. Tutula (***, Şi ei sînt ai noştri), Mircea Popa („Petru Ursache, Antropologia, o ştiinţă neocolonială” ), Mircea Popa („Rodica Lăzărescu, La ora confesiunilor”), S. Retegan („Cronica unei vieţi ţărăneşti: Simion Cismaş din Monor, Călindar, vol.I-III”), V.L. („Cartea Astrei Clujene – 2013’’), Vasile Lechinţan („Monografia Posmuşului 1228-2014’’), Vasile Şt. Tutula („Vasile Şt. Tutula, Vasile Baciu, Comunicare şi propagandă”…şi „Ioan Părean, Legende din Mărginimea Sibiului”), Vasile Şt. Tutula („Aurel Vaida, Martirii Lăpuşului, 5 decembrie 1918’’) şi V.L. („Oraşul. Revistă de cultură urbană, anul X, nr. 33/2015).

Texte strălucite, colaboratori străluciţi! Tiparul şi concepţia grafică sînt, la rîndul lor, remarcabile, încununînd calitatea scrisului cu caratele valorii.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro