Armenii gherleni în pelerinaj la Dumbrăveni

În fiecare an, la 15 august, are loc tradiţionalul pelerinaj de la Dumbrăveni, când are loc hramul Bisericii Armeano-Catolice din localitate. Cu această ocazie, orăşelul de pe malul Târnavei cunoaşte o mare afluenţă de credincioşi, veniţi aici din toate părţile ţării. De la acest mare eveniment religios nu puteau lipsi nici reprezentanţii celei mai renumite comunităţi armeneşti din zona Transilvaniei, cea din Gherla. Vechiul Armenopolis şi-a trimis mesagerii şi în acest an, când 23 de armeni din oraşul de pe Someş au luat drumul localităţii sibiene, unde slujba de la Biserica Armeano-Catolică, începută la ora 11, a fost oficiată de preotul paroh al Catedralei Armeneşti din Gherla, Szakács Endre. De peste 10 ani, în fiecare vară, preotul onorează invitaţia comunităţii locale. El a fost însoţit şi de renumitul cor mixt al bisericii gherlene condus de Molnár Anna. Armenii gherleni au susţinut cu această ocazie un concert de muzică sacră, incluzând în repertoriu şi câteva piese în limba armeană, spre bucuria şi satisfacţia sutelor creştini care au luat loc în impozantul lăcaş de cult din mijlocul oraşului. În cadrul slujbei a mai cântat şi corul Bisericii Romano-Catolice din Mediaş. Biserica Armeano-Catolică „Sf.Elisabeta” din Dumbrăveni a fost sfinţită în anul 1791 şi aminteşte de bogăţia şi gustul comunităţii armeneşti de odinioară. Prin amploarea monumentală, arhitectură şi mobilierului de calitate, catedrala se numără printre cele mai importante edificii ale arhitecturii religioase baroce din Transilvania. Biserica are doar un singur turn (iniţial a avut două), pentru că, în anul 1927, un vânt puternic a dus la căderea coifului turnului de nord-vest, care de atunci nu a mai fost reabilitat. Alături de biserică se află castelul Apaffi, în prezent Muzeul Armenilor Transilvăneni, un obiectiv istoric mult căutat în această perioadă estivală. Pentru prima dată armenii sunt amintiţi la Dumbrăveni în anul 1671. Potrivit unui privilegiu dat de Mihai Apaffi I, ei au fost colonizaţi pentru prima oară la Dumbrăveni şi Gherla şi de aici s-au răspândit în toate oraşele Transilvaniei. Toate aceste date istorice ne-au fost furnizate de gazde, care şi în acest an au avut mulţi oaspeţi, în frunte cu Episcopul Romano-Catolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi György, care în cuvântul său a reliefat importanţa acestui important lăcaş de cult în viaţa locuitorilor orăşelului sibian. Au fost prezenţi la eveniment armeni din Gheorgheni, Frumoasa (Harghita), Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi de pe alte meleaguri ale ţării. Printre străini i-am zărit şi la începutul acestei săptămâni pe membrii Asociaţiei Culturale Armeano-Maghiare din Budapesta conduşi de preşedintele dr. Issekutz Sarolta, ei participând cu regularitate şi la tradiţionala sărbătoare a armenilor gherleni, „Sfântul Grigore Luminătorul”. Cu toţii au fost salutaţi de primarul oraşului Dumbrăveni, domnul Emil Dârloşan.

Cu ocazia marii sărbători a comunităţii armeneşti din Dumbrăveni, la biserica din piaţa centrală a avut loc şi un reuşit recital duduk susţinut de Francesca Moldovan (vioară), Cosmin Rafael Bălean (duduk) şi Sorin Coţe (orgă) din Timişoara. La succesul concertului a contribuit şi regizorul Florin Kevorkian, cunoscut publicului gherlean prin reprezentaţia Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani cu piesa „Strunga dintre moarte şi viaţă”, de la mijlocul lunii iunie. La sfârşitul evenimentului, toţi oaspeţii au participat la masa comună în ambianţa terasei „BAUM” din localitate – o întâlnire prietenească a armenilor din toată ţara.

SZEKELY Csaba