Armenii gherleni au cîntat frumos la…. Frumoasa

 La 22 kilometri de municipiul Miercurea Ciuc se află localitatea Frumoasa, vechi centru al culturii şi spiritualităţii armeneşti din ţara noastră, ca şi Gherla, Gheorghieni sau Dumbrăveni. În secolele XVII-XVIII a fost cel mai important centru comercial al Ciucului, graţie coloniei de armeni care s-au stabilit aici în 1672, cînd 60 de familii s-au refugiat din Moldova (altele s-au oprit la Gheorghieni, Gherla sau Dumbrăveni). La sfîrşitul săptămînii trecute, pe aici au umblat membrii comunităţii armeneşti din municipiul Gherla. Delegaţia condusă de ing. Ioan Esztegar, preşedintele Uniunii Armenilor din Transilvania, a participat cu acest prilej la sărbătoarea hramului Bisericii Armeneşti din Frumoasa (judeţul Harghita). Impozanta biserică a fost construită în anul 1781 din donaţiile enoriaşilor, fiind îngrădită de un zid fortificat. Tot acolo se află o capelă romano-catolică construită din donaţia familiei Biro cu puţin înaintea ultimei invazii tătăreşti din 1694. În anul 1850, din cei 2117 locuitori ai comunei, 510 au fost armeni. Cei care mai trăiesc în pitoreasca localitate din Secuime păstrează vechile tradiţii şi obiceiuri religioase, exemplu concret în acest sens fiind slujba ce a avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute la Biserica Armenească şi care a fost oficiată de preotul gherlean Szakacs Endre. Alături de corul armenilor din Gheorghieni au cîntat şi membrii renumitului cor al Catedralei Armeano-Catolice din Gherla. În repertoriul grupului gherlean au figurat şi de această dată cîteva piese corale interpretate în limba armeană, solista Molnar Anna remarcîndu-se din nou prin vocea ei frumoasă şi sigură, evoluţia ei constituind mereu un moment deosebit al slujbelor duminicale.

În această toamnă, corul armenilor din Gherla este invitat la Constanţa, de unde a venit un grup mare în oraşul transilvan cu ocazia tradiţionalei sărbători anuale a gherlenilor, „Sfîntul Grigore Luminătorul”, ce a avut loc la sfîrşitul lunii iunie. Aceste vizite reciproce fac bine ambelor comunităţi armeneşti, care mai păstrează obiceiuri culturale de mare valoare. Important e că membrii formaţiei corale din vechiul Armenopolis au o activitate permanentă, ce face cinste oraşului, două interprete făcînd parte şi din Corul Mixt „Corala Magna” al Casei Municipale de Cultură.

SZEKELY Csaba