Armata viitorului va folosi mai mulţi roboţi şi mai puţini soldaţi

 EFE

Industria militară a Israelului încearcă să satisfacă o cerere a armatelor din întreaga lume, care sînt tot mai robotizate, şi are în vedere conceperea de sisteme controlate de la distanţă ce vor înlocui treptat soldaţii în misiunile de patrulare, recunoaştere şi atac.

Avioanele, elicopterele, vehiculele de patrulare, vedetele pazei de coastă şi ambulanţele aeriene vor reprezenta o industrie ce va trimite soldatul într-un loc sigur din spatele teatrelor de operaţiuni, el devenind un fel de operator al unui joc pe calculator.

“Este o tendinţă care s-a generalizat în armatele cele mai avansate, iar astfel de echipamente vor intra tot mai mult în dotarea lor”, afirmă surse din industria de apărare israeliană, care dedică tot mai multe fonduri producerii de vehicule fără echipaj uman sau a unor dispozitive electronice autonome. Mulţi dintre aceşti roboţi se află în etapa timpurie a concepţiei lor, dar mai multe armate, printre care şi cea israeliană, au deja în dotare zeci de astfel de sisteme.

EFE vehiculul terestru fără echipaj (UGV – Unmanned Ground Vehicle), denumit Guardium, produs de Israel Aerospace Industries Ltd. (IAI), este adaptat unor misiuni diverse, cum ar fi supravegherea instalaţiilor sensibile, a închisorilor sau a rezervaţiilor de animale din Africa. În versiunea sa militară dispune de armament şi de un sistem de gestionare a ţintelor.

Una dintre principalele preocupări ale Israelului este protejarea prin control de la distanţă a frontierei cu Fîşia Gaza, delimitată de un gard electric, de-a lungul căruia soldaţii israelieni care patrulează sînt atacaţi frecvent de miliţiile palestiniene. Aceştia ar urma să fie înlocuiţi de roboţi controlaţi de la distanţă de un “pilot”.

Există şi o versiune maritimă (USV – Unmanned Surface Vehicles) a vehiculului terestru Guardium, sub numele de “Protector”, produs de societatea Rafael. Este o ambarcaţiune fără echipaj, cu o lungime de 9 metri, şi dispune de un sistem integral pentru lupta navală comandat de la distanţă. Camerele video puternice şi senzorii oferă “pilotului” posibilitatea să observe tot ceea ce se află la suprafaţa apei şi să acţioneze armamentul de la bord.

Aceste sisteme au apărut la mult timp după avioanele fără pilot, cunoscute şi sub denumirea de drone. În urmă cu 15 ani, armata israeliană primea dronele MK-I, produse de IAI şi folosite pentru misiuni de recunoaştere, ele fiind înlocuite ulterior de aparatele MK-III şi Herón. Acestora le-au urmat alte avioane fără pilot, care pot îndeplini şi misiuni de atac la sol, cum ar fi Heron TP, cu o anvergură asemănătoare celei a unui Boeing 737 şi cu o autonomie suficientă, care îi permite să ajungă chiar deasupra Iranului. Alte exemple sînt cele realizate de Elbit Systems, cum ar fi dronele polivalente din seria Hermes, sau aparatul Skylark, unul dintre puţinele avioane de sprijin tactic al infanteriei. Acesta din urmă este un mic aparat demontabil, cu o anvergură de numai 3 metri, şi permite unităţilor terestre să observe tot ce se întîmplă în jurul lor.

În anul 2010 Israelul a exportat echipamente militare de recunoaştere în valoare totală de 7,4 miliarde de dolari, fiind al patrulea exportator mondial la acest capitol. Potrivit devizei “mai rapid, mai sus şi tot mai mic”, micro-avioanele Mosquito şi Ghost, ambele produse de IAI, aparţin unei noi generaţii de aparate miniaturizate pentru războiul urban, combaterea traficului cu droguri şi a terorismului.

“Dar viitorul este cel al nanotehnologiilor”, afirmă preşedintele israelian Shimon Perez, întrucît în războaiele moderne “un bombardier de 100 de milioane de dolari nu foloseşte la nimic atunci cînd vrei să lichidezi un terorist sinucigaş”. Perez a constituit în anul 2006 un grup de lucru, compus din 15 oameni de ştiinţă, care trebuie să găsească soluţii de combatere a riscurilor viitorului şi se va ocupa de conceperea unor sisteme inedite, cum ar de exemplu o insectă bionică spion.