Arheologul clujean care a salvat un important castru roman din Transilvania, omagiat de Academia Română

Cunoscutul arheolog clujean Sorin Cociș, cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, a fost omagiat joi, 20 iulie 2023, într-o sesiune aniversară ce a evidențiat bogata sa cariera științifică, dezvoltată de-a lungul a peste patru decenii.

Evenimentului festiv a avut loc la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca, ocazie cu care a fost prezentat public volumul omagial Faber. Studies in honour of Sorin Cociș at his 65th anniversary. Lucrarea reunește în cele peste 600 de pagini ale sale articole științifice semnate de specialiști în domeniul arheologiei, acoperind zonele predilecte de cercetare ale profesorului Sorin Cociș.

La manifestare au luat parte academicienii Mihai Bărbulescu, Marius Porumb și Ioan Bolovan. În intervențiile lor, cei trei academicieni au subliniat implicarea profesorului Cociș în salvarea și prezervarea patrimoniului arheologic național, precum și relevanța cercetărilor sale pentru comunitatea locală și națională. În acest context, a fost reamintită participarea sa la descoperirea din anul 2019 a primei porți de intrare în orașul medieval, situată în partea de nord a Clujului, monument ce a fost conservat și inclus în categoria I a patrimoniului național.

De altfel, profesorul Sorin Cociș este cunoscut pentru coordonarea unor importante cercetări arheologice preventive în Transilvania, cum sunt cele din zonele de lucru Autostrada Arad-Timișoara, Autostrada Pecica-Nădlac, tronsoanele Gilău-Nădășel și Topa-Nădășel din Austostrada Transilvania, în siturile arheologice de la Roșia Montana (jud. Alba), Sutoru (jud. Sălaj) și în multe altele. A efectuat, cercetări arheologice sistematice pe șantiere cu rezonanță istorică națională: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aria orașului roman din Cluj-Napoca și castrul roman de la Sutoru (jud. Sălaj), așezarea medievală Micești (jud. Cluj), excelând în studiul istoriei Imperiului Roman, istoriei Daciei romane, producerii fibulelor romane și barbare, care i-au adus recunoașterea la nivelul comunității științifice internaționale.

Profesorul Sorin Cociș a fost vicepreședinte în Comisia Națională de Arheologie între anii 2008-2016 și în Comisia Zonală a monumentelor istorice nr. 3, în perioada 2016-2018. Din 2015 este membru în Comisia Națională Limes iar din 2022 membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Arheologul clujean a reușit, printre altele, să salveze castrul roman de la Sutor, județul Sălaj, aflat pe aliniamentul tronsonului de autostradă Nădășel-Zimobor. În contextul lucrărilor, castrul de la Sutor urma să fie desființat pentru a se putea construi una dintre bretelele de ieșire de pe autostradă. Sorin Cociș însă, prin demersurile făcute, a reușit să convingă reprezentanții Ministerului Transporturilor să reproiecteze nodul rutier pentru a salva vestigiile romane de la Sutor.

Castrul roman de la Sutor trebuia obligatoriu conservat întrucât se numără printre obiectivele ce alcătuiesc vechea graniţă a Imperiului Roman şi care urmează să fie înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Înscrierea frontierei romane din diferitele ţări europene (Marea Britanie, Olanda, Germania, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria) pe care le străbate a fost un obiectiv comun, fiind desemnat în lista UNESCO, în 2005, un monument trans-naţional denumit Frontiers of the Roman Empire (FRE). Ca parte integrantă a sistemului general defensiv al Imperiului Roman, limesul dacic are o valoare culturală extraordinară. Sectorul de limes al Daciei este cel mai lung din Europa, însumând peste 1000 km, fiind totodată şi cel mai complex. Frontiera Dunării (Ripa Danuvii) are pe teritoriul României cel mai mare interval cronologic de utilizare din întregul Limes roman din Europa, fiind în acelaşi timp şi cel mai lung sector de pe cursul fluviului care traversează teritoriul unui stat – 1,075 km, din care aproximativ 700 km sunt sectoare comune cu Bulgaria şi Serbia.
În 2014, Ministerul Culturii a iniţiat Programul naţional LIMES prin care s-a urmărit documentarea monumentelor care compun graniţa romană de pe teritoriul României. Finanţarea propriu-zisă a acestui program de către ministerul amintit a început în anul 2016. Programul de inventariere a monumentelor din cadrul graniţelor romane situate pe teritoriul României a avut mai multe etape. Dosarul de nominalizare a Limesului Dacic pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a fost depus la începutul acestui an.

În judeţul Cluj există porţiuni de Limes care fac parte din obiectivele Programului în localităţile Chiuieşti (Dealul Crucii, Dealul lui Mihai), Căşeiu (castrul roman), Poieni (Dealul Bonciului, Rambusoi, Dosul Marcului, Horhiş, Cetatea), Vânători (Cornul Vlaşinului, Grebăn, Poic), Hodişu (Cornul Sonului), Gilău (castrul roman), Turda (castrul roman), Bologa (castrul roman) şi Sutor(castru militar, terme, cimitir, aşezare civilă).

C. PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut