Arc peste timp: 1887 – 1947 – 2012. Ani cu semnificaţie aniversară pentru Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca

Recursul la trecut este un gest al responsabilităţii faţă de viitor. Sub semnul acestor gînduri şi al dorinţei de relansare a Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca, aniversarea a 125 de ani de la inaugurarea sinagogii neologe de rit occidental din Cluj – astăzi Templul Memorial al Deportaţilor – şi a 65 de ani de la reconstrucţia Templului, distrus la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a prilejuit desfăşurarea unor ample manifestări dedicate acestor evenimente cu semnificaţii deosebite în viaţa Comunităţii Evreilor din municipiu. Ceremonia desfăşurată în cursul zilei de ieri, la Templul Memorial al Deportaţilor, a fost onorată de reprezentanţi de frunte ai diplomaţiei israeliene şi maghiare acreditate în ţara noastră, ai conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai mediului academic, ai clerului – a fost de faţă Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei –, reprezentanţi ai Bisericii greco-catolice, oameni politici şi de cultură, de preşedinţi ai cîtorva comunităţi ale evreilor din ţară, dar şi preşedintele Comunităţii din Debreţin ş.a.

Programul a început cu o rugăciune rostită de Rabinul de Bucureşti, Rafael Shaffer, secondat de cantorul Iosif Adler (care a interpretat şi un potpuriu de Roş Haşana), au urmat apoi alte două rugăciuni către Împăratul Ceresc – una pentru Cetatea în care trăim, cealaltă pentru Statul Israel, Rabinul de Bucureşti rostind şi un discurs în care a evocat mai ales solidaritatea celor care, întorşi de la Auschwitz, cu sprijinul altor organizaţii, şi-au reclădit templul care stă în picioare, continuă spiritul credinţei şi merge mai departe. Oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele Comunităţii Evreilor din Cluj-Napoca, dl Robert Schwartz, cu referire la evenimentele de însemnătate înălţătoare care i-au reunit aici. Cu această ocazie, preşedintele a oferit cadouri unor comunităţi şi donatori care au sprijinit reconstrucţia templului, între care domnii Tiberiu Roth (Braşov), Sterescu (Timişoara), Czitrom ş.a. Despre continuitate în existenţa Comunităţii clujene a Evreilor în peisajul multicultural al urbei a vorbit prof. Kallos Miklos, în timp ce preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov, dl Tiberiu Roth, s-a referit la viitor, la acel viitor inspirat de solidaritatea şi întrajutorarea dintre comunităţi, care pot aduce pacea şi un An Nou bun. Deputatul dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a oferit cîteva reflecţii asupra istoriei de aproape 6000 de ani a poporului evreu, făcînd un apel la oficialităţile Clujului pentru fi ridicat un memorial în amintirea celor 16.000 de evrei deportaţi în lagărele morţii. Evenimentul va putea oferi ocazia relansării vieţii comunitare a evreilor clujeni în cadrul unui centru care să promoveze convieţuirea paşnică şi colaborarea între toţi cei trăitori în cetate. „Fiţi aproape”! a fost apelul lansat şi celorlalte culte religioase de către deputatul dr. Aurel Vainer. La rîndul său, Pr. Prof. univ.dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai”, pornind de la versetul din Profetul Isaia „Mîngîiaţi, mîngîiaţi pe poporul meu”, a accentuat asupra existenţei acestei „împreună locuiri”, care este ca şi „zidul de vest”, dar este o zidire perenă, în suflete. „Din fărîme de veşnicie s-a creat istoria”…

***

În interiorul şi pe exteriorul sinagogii sînt amplasate cîteva plăci comemorative, cele mai importante fiind: o placă memorială în amintirea conducătorilor şi funcţionarilor comunităţii, pieriţi în deportare; placă cu lista instituţiilor, firmelor şi persoanelor care au contribuit la reconstrucţia templului; placă în amintirea reconstrucţiei comunităţii, cu lista membrilor conducerii de după anul 1945; plăci separate cu rabinii comunităţilor ortodoxe şi neologe (în ordine cronologică) care au slujit la Cluj de-a lungul anilor (în interior); pe faţada dinspre stradă este amplasată o placă, în limba română şi ebraică, închinată amintirii evreilor din Transilvania de Nord-Vest deportaţi şi exterminaţi în anul 1944; pe peretele exterior din stînga (în direcţia intrării) se află o placă comemorativă în limba română amplasată în anul 1944, cu ocazia comemorării a 50 de ani de la deportare (în exterior).

***

Ieri, cu ocazia ceremoniei aniversare, pe exteriorul sinagogii au fost amplasate două plăci de marmură ( cu texte în limbile română, ebraică, engleză şi maghiară) care marchează împlinirea celor 125 de ani de la inaugurara Sinagogii Neologe din Cluj-Napoca şi a 65 de ani de la reconstrucţia templului, astăzi Templul Memorial al Deportaţilor.

După-amiaza a fost consacrată lucrărilor simpozionului FILE DIN ISTORIA EVREIMII CLUJENE, cu participarea unor universitari din Israel, Franţa, SUA şi România.

Seara, cu ocazia unei recepţii găzduite de Hotelul Transilvania, a fost decernată Medalia de Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România” unor oameni de cultură clujeni, după cum urmează: dr. Alexandra Rus, critic de artă; drd. Attila Gido – cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale; dr. Lucian Năstase – cercetător gr. I la Institutul de Istorie „Gh. Bariţiu” al Academiei Române; profesorul şi violonistul Vasile Socea – conducătorul orchestrei de muzică klezmer „Mazel Tov”; dna Maria Lucreţia Radosav.

Astăzi, începînd cu ora 9, lucrările simpozionului FILE DIN ISTORIA EVREIMII CLUJENE continuă în Aula Ferdinand I a Institutului de Istorie (Str. Napoca nr. 11, etaj I), manifestarea ştiinţifică urmînd să se încheie la ora 14.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.