APMGR: Peste 3000 de medicamente generice au dispărut de pe piață

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă în privința faptului că peste 3000 de medicamente generice au dispărut de pe piață, ceea ce creează un paradox – pacienții au la dispoziție medicamente inovative (cu un preț mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine).

APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgență a unor măsuri care să asigure accesul pacienților români la sănătate și care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea prețurilor cu rata inflației, cel puțin pentru medicamentele de până în 50 lei, și alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

„O primă problemă a producătorilor de medicamente generice o reprezintă creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente (energie, transport, materii prime și ambalaje). Deși aceste creșteri sunt între 20% și 300% față de anul 2021, prețul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătății. Pe lângă inflație și limitarea prețurilor la medicamente, există însă și o problemă a taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deși Legea 53/2020 prevede 20%. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția. Astfel, inflația și taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3000 dintre acestea ieșind de pe piață în ultimii ani” – arată APMGR.

Aceeași sursă atenționează că, pe măsură ce medicamentele generice cu preț mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piața din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.

„În momentul în care pacienții nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranță vor renunța la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viața pacienților e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponențial”, spune Radu Gănescu, președinte COPAC.

„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie! Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică” – spune și dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.

Un studiu realizat recent de IQVIA, citat de APMGR, arată că 70% dintre pacienții români se tratează cu generice și numai în perioada 2015 – 2021 au determinat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul CNAS. „Cu toate astea, România are de patru ori mai puține medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puține decât Cehia și de șase ori mai puține decât Germania”.

„Alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice și ajustarea prețurilor de până în 50 lei cu rata inflației pot scoate din impas accesul pacienților la medicamente generice. Guvernul, prin Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor, trebuie să intervină de urgență pentru a corecta această situație paradoxală care face fabricarea și importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial și să pună în aplicare aceste soluții” – spune Daniel Bran, vicepreședinte APMGR, director general Accord Healthcare România.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare, siguranței, eficacității și indicațiilor terapeutice.

M. T.