Apărarea – posibilul punct sensibil în relaţiile dintre Marea Britanie şi Franţa

Financial Times

După alegerea lui François Hollande în funcţia de preşedinte al Franţei, o mare parte a focalizării în Marea Britanie a fost asupra potenţialei tensiuni cu David Cameron privind abordările diferite ale politicii fiscale şi reglementării financiare. Cu toate acestea, s-ar putea ca cel mai mare test al relaţiei lor să nu aibă nimic de-a face cu economia şi zona euro, ci cu faptul dacă vor putea menţine puternica alianţă în materie de politică externă şi apărare pe care premierul britanic a configurat-o cu Nicolas Sarkozy.

În ultimii 15 ani, relaţia franco-britanică pe linie de apărare a avut suişurile şi coborîşurile ei. Un punct major a fost în 1998, cînd Tony Blair şi preşedintele francez din acea vreme, Jacques Chirac, şi-au declarat angajamentul de colaborare în domeniul apărării la St. Malo, dar care a eşuat în 2003, cînd a survenit disputa privind războiul din Irak.

În 2010 şi 2011, Cameron şi Sarkozy au revigorat colaborarea, semnînd tratate pentru a împărţi o serie de capacităţi de apărare, printre care portavioane şi tehnologie de arme nucleare. Ei au promovat în comun misiunea de îndepărtare de la putere a colonelului Muammer Gaddafi în Libia şi au lucrat în tandem privind ambiţiile nucleare ale Iranului şi represiunea siriană.

Unii oficiali din Marea Britanie se întreabă acum dacă relaţia nu se îndreaptă din nou spre o criză. “Lucrurile nu au fost întotdeauna uşoare între Cameron şi Sarkozy, în special legat de politica Uniunii Europene”, spune un oficial britanic. “Dar a existat o întîlnire instinctivă a minţilor cu privire la toate aspectele dure legate de securitate. Lucrurile ar putea lua acum o turnură cu mai multe asperităţi”, a precizat acesta.

Mai multe probleme vor defini relaţia de apărare. Prima este planul lui Hollande de a retrage trupele combatante franceze din Afganistan pînă la sfîrşitul acestui an, înainte de termen. Acest lucru nu va afecta angajamentul Marii Britanii de a rămîne în Helmand pînă la sfîrşitul lui 2014. Cu toate acestea, o retragere prea rapidă va pune presiune asupra forţelor americane în estul Afganistanului. Aceasta ar submina încrederea SUA şi Marii Britanii în Franţa ca partener militar de încredere, spun unii experţi.

O a doua problemă este dacă Hollande va menţine angajamentul lui Sarkozy faţă de NATO şi relaţia cu SUA şi Marea Britanie, sau Franţa va reveni la poziţia sa tradiţională de a căuta o colaborare mai puternică în domeniul apărării în cadrul UE, prin intermediul instituţiilor de la Bruxelles.

Un astfel de demers pare puţin probabil. Luna trecută, Jean-Yves Le Drian, preşedintele socialist al regiunii Bretania, care ar urma să devină ministrul apărării, a vizitat Londra pentru a-i reasigura pe oficialii britanici din domeniul apărării că Hollande rămîne angajat faţă de NATO şi tratatele franco-britanice de apărare.

Unii experţi cred că relaţia dintre Franţa şi Marea Britanie va înregistra un declin, dacă nu pentru altceva, pentru că este posibil ca Franţa să reducă cheltuielile de apărare.

“Hollande va trebui să opereze reduceri majore ale bugetului francez al apărării pentru a îndeplini obiectivul de echilibrare a bilanţului în cinci ani”, spune Malcolm Chalmers de la think-tank-ul “Royal United Services Institute”. “Acest lucru va suscita îndoieli cu privire la faptul dacă Franţa va putea investi în proiecte de colaborare franco-britanice pe linie de apărare pe viitor”, a precizat el.

A treia problemă este reprezentată de faptul dacă Marea Britanie îşi va revizui decizia de a cumpăra o versiune a avionului rapid F-35, lansat cu catapulte şi sisteme de oprire. Acest lucru ar fi permis Franţei să opereze avioanele sale Rafale de pe noul portavion britanic. Cu toate acestea, din motive de cost, Cameron va reveni acum la cumpărarea unei versiuni verticale de decolare şi aterizare a F-35, fapt care ar putea afecta în mod semnificativ interoperabilitatea la sfîrşitul acestui deceniu, spun experţii.

Realitatea este că, dacă va exista o criză în Balcani sau o catastrofă umanitară în Africa de Nord, Marea Britanie şi Franţa se vor afla în prim-plan.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.