ANUALA ARTIŞTILOR PLASTICI DEJENI – ediţia a XXXVI-a

Galeria Frezia Pentru un analist atent al vieţii artistice din România, ceea ce se întîmplă în ambianţa culturală a Dejului contemporan surprinde la modul plăcut, pentru că există aici o periodicitate a evenimentelor de anvergură naţională promovate de Fundaţia „Filoart” prin galeria de artă „Frezia”. O confirmă şi sinteza anuală a plasticienilor dejeni aflaţi la cea de a XXXVI-a ediţie, cu un număr de 23 participanţi de o condiţie creativă demnă de o profundă şi durabilă preţuire. Vedem aici semnul instaurării unei stimulative stări competitive care facilitează afirmarea pe coordonatele criteriului valoric. Semnificativă este şi ponderea tinerei generaţii, încurajînd nădejdea perpetuării acestui climat de elevată spiritualitate.

De decenii bune, nota de originalitate distinctă se afirmă viguros la nivelul unor energii cu acumulare de experienţă şi fertile decantări. Se integrează aici pictura Elenei SZERVÁCZIUS care-şi păstrează prospeţimea şi lejeritatea în reliefarea poeticii diverselor anotimpuri. Se alătură cu pregnantă intensitate expresivă Eva SOLYMOSSY-LUKÁCS, care în trei laborioase compuneri eternizează subtile permanenţe ale umanului prin dezinvolte sinuozităţi şi atitudini pline de vitalitate şi farmec. Dacă într-o transpunere în broderie MarFrezia_1ta HULUBA dovedeşte o fastuoasă orînduire a motivelor florale cu tentă exuberantă, în alte două lucrări de tapiserie asamblează cursiv şi alert structuri de material textil a căror geometrie invocă un reflex de arhitectural cotidian, subsumat unei discipline ambientale. Siguranţă, tensiune şi amploare imaginativă mărturisesc picturile Silviei POP, proiectînd o panoramă a Dejului în misterul înserării, imprimă gravitate unei siluete fixată în stare meditativă, pentru ca în două naturi statice cu flori să-şi etaleze din plin un rafinat simţ al dozărilor tonale. În spiritul viziunii care l-a consacrat se comportă sculptorul Vasile PUSSY care modelează expresiv o mînă, transpusă în bronz, şi dezvoltă ingenioase volumetrii, dinamic arcuite, cioplite în marmoră şi granit. Consecvent unei practici dusă pînă la virtuozitate se arată şi Alexandru GHEŢE, cele trei piese în marmoră alternînd inspirat limpezimile şi asperităţile unor forme elegant afirmate spaţial. Remarcabil cunoscător al tainelor acuarelei, Abel SABO comprimă în patru peisaje luminozitatea unei naturi estivale, furnizoare de tonifiante rezonanţe.

Vom enumera în continuare expozanţii în ordinea unei paginaţii pe cele trei săli ale galeriei „Frezia”, efectuată dincolo de afinităţi de stil şi generaţie, ca răspuns al respectării suveranului deziderat al calităţii prin particularitate de limbaj. Dacă în cinci transpuneri în tempera şi pastel Eleonora BAN-BODEA operează în spirit performant cu cadenţele flamboiante ale formelor gracile ce amintesc de fastuozitatea atmosferei din „belle epoque”, într-o impresionantă configurare picturală, efectuată la solicitarea unei cunoştinţe din Germania, sugerează disputa aprigă ce se desfăşoară în spaţiul cosmic. Prin ritmarea succesivă a unor eruptive cercuri concentrice, împrejmuind în partea superioară o emanaţie de lavă, se insinuează un tulburător memento privind declanşarea unui posibil cataclism, cu consecinţe asupra scoarţei terestre. Cucerită de efectele benefice ale informaţiei pe calculator Loredana TOMŞA intervine şi prelucrează umanizînd sugestiile unor stimuli optici furnizori de spectaculoase spaţializări şi feerii cromatice. Dacă în două naturi statice îşi exersează fluent simţul cromatic, Larisa TOMŞA manifestă într-o ciudată reprezentare apetitul pentru fabulos, articulînd o mascotă cu insolite infuzii de fantast, cu aspecte de ritual ce angajează o bună dispoziţie. În apropiere expune trei picturi Emanuel BUMBU, un rafinat al orchestrărilor discrete, cu adieri de griuri mătăsoase înnobilate de infiltrările unor apariţii diafane de roşu-violaceu, ridicînd în planul esteticului enigmele unor fragmente de vizibil. La rîndul său, Anca Dalia BOGDAN se perindă pe meridianele unei cultivate sensibilităţi în măsură să convertească în adecvat echivalent cromatic argumentele unor climate şi civilizaţii meridionale, pentru ca în patru aranjamente de design vestimentar, peruci destinate unor angelice capete feminine, să încînte prin arabescul graţios al formelor dezinvolte. Un fertil exerciţiu de armonizare în gamă caldă, de roşu, voaltă cu infiltrări de alburi, efectuează Alexandra TĂTAR pe un suport de pînză ce păstrează marginal urme de broderie tradiţională.

Curiozitate şi emoţie intensă au stîrnit şi lucrările panotate în cea de a doua sală a galeriei, mizînd pe cromatismul abil dozat din naturile statice semnate de Laura CONSTANTIN-OCNEAN şi Mircea ARDELEAN, acesta din urmă figurînd şi cu un savuros Peisaj postimpresionist. Un colorist din specia rară a mesagerilor de acord simfonic se dovedeşte foarte tînărul Emilian DAN, preocupat în şapte subtile variaţiuni pe tema fluxurilor luministice să supună suprafeţele unor preţioase scînteieri de materie, cu cristaline efecte de vitraliu. Proaspătă absolventă de Academie, Sally Andra MIHALCEA-VANCEA distribuie pe ciudate ecrane nocturne multiple ipostaze umane, cu volumetrii fine ce incită la tactil, separate prin vagi iluminări în alb de fundaluri cu reliefate asperităţi, situate pe un fascinant evantai al dicteului afectiv, de la gingaş şi voluptuos la frămîntate îngîndurări şi revelaţii. După un fructuos exerciţiu de cîţiva ani de la terminarea studiilor academice Liviu BUMBU se impune deja ca un vital exponent de finalităţi sculpturale animate de cutezătoare inserţii în profunzimile fondului existenţial. Modelează cu nerv şi incisivitate lutul (transpus apoi în bronz), încît obţine tulburătoare materializări de insemne aureolate cu semnificative valenţe simbolice şi emotive: Binecuvîntare, Rezonanţă, Semn pentru amintirea războiului pierdut.

Sala finală a elegantei galerii dejene de artă avea să fie, de asemenea, punctată de soluţionări formale diferenţiate, solid motivate estetic. Notaţiile în tuş efectuate de Lorand PUSSI fixează – cu supleţe şi simţ pentru specificitatea locului – freamătul urbanistic dejean în eternitatea vremii. Ca-ntotdeauna, stăpînit de lucide relaţii cu ecoul mărturiilor trecute Robert GAL actualizerază sugestiv, invitîndu-ne la responsabile opţiuni prin intermediul unor complexe interferări de lacuri şi tuşuri penetrante: Crearea lui Adam, Vara la Arles, Autoportret, Agnus Dei, Frumoasa şi bestia. Impulsionat de certe disponibilităţi lirice, Orlando MANU converteşte artistic fulguraţiile unor vaste universuri montane, pentru ca într-un desen în creion să imortalizeze chipul unui personaj exotic. Revenită după un prolific statut european, Maria CUBLEŞAN sintetizează adecvat şi convingător impulsurile unui diversificat pretext imaginativ: Autumnal, Matern, Transformare, conferind culorii virtuţi rezumative de sentiment curat. Prin două armonioase peisaje şi alte două naturi statice cu dinamice eflorescenţe Sergiu ALBAN substituie realul în vectori de fină plasticitate.

Iată, aşadar, mărturiile generoase ale unui bogat ansamblu expoziţional pe care şi-l doreşte orice municipalitate interesată de prelungirea în contemporaneitate a unor nobile preocupări cu fertile finalităţi spirituale.

Prof. univ. dr. Negoiţă LĂPTOIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.